Ce as­cund de­cla­ra­ţi­i­le mi­nis­tru­lui Orlan­do Te­o­do­ro­vici

Romania Libera - - Prima Pagina - Florin Budescu

A că­pă­tat de­ja un nu­me: „Apo­ca­lip­sa Bu­ge­ta­ri­lor“, de par­că ar ur­ma ca, într-o bu­nă zi, to­ţi bu­ge­ta­rii să fie tre­cu­ţi prin sa­bie, apoi prin foc. În re­a­li­ta­te, es­te vor­ba des­pre re­for­mă şi atât. Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă a pu­bli­cat pe si­te-ul in­sti­tu­ţi­ei Pro­gra­mul de con­ver­gen­ţă 2019-2022. De anul tre­cut, mi­nis­trul Fi­nan­ţe­lor Pu­bli­ce, Eu­gen Orlan­do Te­o­do­ro­vici, a fă­cut rit­mic de­cla­ra­ţii în ca­re te­ma­ti­ca res­truc­tu­ră­ri­lor ne­ce­sa­re la ni­ve­lul in­sti­tu­ţi­ei gu­ver­na­men­ta­le a re­venit.

A că­pă­tat de­ja un nu­me: „Apo­ca­lip­sa Bu­ge­ta­ri­lor“, de par­că ar ur­ma ca, într-o bu­nă zi, to­ţi bu­ge­ta­rii să fie tre­cu­ţi prin sa­bie, apoi prin foc. În re­a­li­ta­te, es­te vor­ba des­pre re­for­mă și atât.

Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă a pu­bli­cat pe si­te-ul in­sti­tu­ţi­ei Pro­gra­mul de con­ver­gen­ţă 2019 – 2022. De anul tre­cut, mi­nis­trul Fi­nan­ţe­lor Pu­bli­ce, Eu­gen Orlan­do Te­o­do­ro­vici, a fă­cut rit­mic de­cla­ra­ţii, în ca­re te­ma­ti­ca res­truc­tu­ră­ri­lor ne­ce­sa­re la ni­ve­lul in­sti­tu­ţi­ei gu­ver­na­men­ta­le a re­venit.

De fi­e­ca­re da­tă, dem­ni­ta­rul a fo­lo­sit ace­e­a­şi me­to­dă de abor­da­re pu­bli­că a su­bi­ec­tu­lui: a ape­lat la bu­nul simţ, cu de­cla­ra­ţii uşor de înţe­les şi a că­ror lo­gi­că e in­con­tes­ta­bi­lă. Re­ac­ţia unor vec­tori pu­blici a fost că ime­diat au vor­bit des­pre ma­si­ve con­ce­di­eri, re­du­ceri dra­ma­ti­ce de bu­ge­te şi, ca mo­ti­va­ţie im­pli­ci­tă, des­pre cri­za bu­ge­ta­ră tot mai vi­zi­bi­lă.

Atunci, dem­ni­ta­rul a ie­şit, ate­nuând ce­ea ce spu­se­se ini­ţial, in­trând în lo­gi­ca dis­cur­su­lui pu­blic ob­scur, me­nit să es­ca­mo­te­ze o po­si­bi­lă re­a­li­ta­te. Pro­gra­mul de con­ver­gen­ţă amin­tit ara­tă că, din oc­tom­brie 2018, Gu­ver­nul ar înce­ar­ca „re­du­ce­rea chel­tu­i­e­li­lor, la fi­e­ca­re mi­nis­ter în par­te”. Avem o ana­li­za­re a chel­tu­i­e­li­lor ad­mi­nis­tra­ţi­ei pu­bli­ce, ca­re poa­te con­ti­nuă şi acum.

Pro­ba­bil la ni­vel de ex­per­ţi, Gu­ver­nul şi Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă ar fi iden­ti­fi­cat vreo 40 de mă­suri de efi­ci­en­ti­za­re, ca re­or­ga­ni­za­rea / des­cen­tra­li­za­rea, re­du­ce­rea chel­tu­i­e­li­lor pu­bli­ce, cu de­pla­să­ri­le în străi­nă­ta­te, cu uti­li­tă­ţi­le, cu par­cul au­to, re­nun­ţa­rea la do­cu­men­te­le pe su­port de hârtie, creş­te­rea veni­tu­ri­lor şi con­so­li­da­rea ac­ti­vi­tă­ţi­lor pen­tru atra­ge­rea de fon­duri eu­ro­pe­ne.

O gau­ră nea­gră de bani

Din­co­lo de aces­te lo­curi co­mu­ne, su­bi­ec­tul es­te foar­te ve­chi. Bi­ro­cra­ţia in­sti­tu­ţi­ei gu­ver­na­men­ta­le ro­mâneş­ti ne­re­for­ma­te e o gau­ră nea­gră de bani, ale că­ror di­men­si­uni exac­te ni­meni nu le cu­noaş­te, în

sen­sul că nu se ştie exact câţi bani se pi­erd în sis­tem.

Ca­re es­te în acest mo­ment exact si­tua­ţia bu­ge­te­lor Ro­mâni­ei şi de ce se pu­ne acum pro­ble­ma re­du­ce­ri­lor de chel­tu­i­e­li, şi nu s-a pus de exem­plu acum doi ani? Valentin Ionescu, expert în management, spu­ne că „ai ma­jo­ra­re la chel­tu­i­e­li de bu­nuri şi ser­vi­cii de 14%. De ce mai spui că faci re­du­ceri şi aşa mai de­par­te, la ce fo­lo­seş­te? Si­gur că tre­bu­ie re­du­se şi chel­tu­i­e­li­le de per­so­nal, pen­tru că sunt mul­ţi an­ga­ja­ţi pe niş­te cri­te­rii com­plet ale­a­to­rii”.

Re­cent, s-a afir­mat în me­di­ul pu­blic că avem cam 1,4 mi­li­oa­ne de bu­ge­tari. Es­te ade­vă­rat? „Hai să nu exa— ge­răm. Sunt 1,2 mi­li­oa­ne de bu­ge­tari”, a re­pli­cat Ionescu, într-o dis­cu­ţie cu „Ro­mânia li­be­ră“. Deci se pu­ne pro­ble­ma ca Ro­mânia să ai­bă ne­voie să con­ce­di­e­ze foar­te mul­ţi func­ţi­o­nari pu­blici? Are prea mul­ţi şi tre­bu­ie să ră­mână doar cu o trei­me?

„Nu. Pro­ble­ma în sec­to­rul bu­ge­tar, cu an­ga­ja­ţii, ţi­ne de o alo­ca­re ine­fi­ci­en­tă a re­sur­sei uma­ne. Ai un ex­ces de per­so­nal în anu­mi­te lo­curi, un­de nu ai ne­voie, iar în alte lo­curi ai un de­fi­cit de per­so­nal”, sus­ţi­ne ex­per­tul în management.

Un­de apa­re acest de­fi­cit de per­so­nal? „De pil­dă, în asis­ten­ţa so­cia­lă ai şi de­fi­cit de per­so­nal, dar şi o sa­la­ri­za­re proas­tă. Asis­ten­ţa so­cia­lă înse­am­nă Pro­tec­ţia Co­pi­lu­lui, adi­că DGASPC şi la ni­ve­lul struc­tu­ri­lor lo­ca­le de asis­ten­ţă so­cia­lă. Es­te de­fi­cit de per­so­nal, ca o con­se­cin­ţă a unei proas­te

sa­la­ri­zări”, a de­ta­liat Valentin Ionescu.

Ace­as­ta „în timp ce, da­că vă ui­ta­ţi în Mi­nis­te­rul Dez­vol­tă­rii sau în Mi­nis­te­rul Fon­du­ri­lor Eu­ro­pe­ne, sunt niş­te sa­la­rii între 6.000 şi 10.000 de lei şi chiar pes­te 10.000 de lei, un­de nu ştii ce fac. Am dat un exem­plu, nu nea­pă­rat că tre­bu­ie înce­put de aco­lo. Dar se pu­ne între­ba­rea: ca­re e jus­ti­fi­ca­rea?”, afir­mă Ionescu.

La fel, „în ul­ti­mii ani, prin con­cur­suri des­pre ca­re ni­meni nu ştie cât sunt de ade­vă­ra­te sau de fal­se, au apă­rut oa­meni adu­şi pe cri­te­rii po­li­ti­ce în Par­la­men­tul Ro­mâni­ei şi ca­re, pur şi sim­plu, taie frun­ze la câini. Nu fac ni­mic. Cei ca­re sunt adu­şi în ul­ti­mii ani, nu dis­cut des­pre cei ve­chi. Func­ţi­o­na­rii ve­chi din Par­la­ment au ră­mas un sfert, res­tul sunt pi­pi­ţe şi pi­le adu­se de po­li­ti­ci­eni”, ex­pli­că ex­per­tul.

Des­pre pro­fe­si­o­na­lis­mul in­dis­cu­ta­bil al ace­lei „păr­ţi bu­ne” a bres­lei func­ţi­o­na­ri­lor pu­blici s-a vor­bit pe larg în Se­zo­nul Eu­ro­pe­an al Ro­mâni­ei. Ei sunt acum bi­ne cu­nos­cu­ţi pen­tru pro­fe­si­o­na­lis­mul lor în între­a­ga UE şi fac cin­ste ţă­rii. Dar aceş­ti oa­meni com­pe­ten­ţi sunt ames­te­ca­ţi cu prop­ti­ţi.

E ne­ce­sar un au­dit

Valentin Ionescu es­te un expert re­cu­nos­cut pen­tru fap­tul că afir­mă de cel pu­ţin 15 ani că o re­for­mă a func­ţi­o­nă­ri­mii tre­bu­ie să înce­a­pă cu un au­dit al in­sti­tu­ţi­ei gu­ver­na­men­ta­le.

“Aşa se pro­ce­de­a­ză”, spu­ne Valentin Ionescu, ex­pli­când că „se fa­ce o eva­lua­re pe fi­e­ca­re au­to­ri­ta­te pu­bli­că, de la ca­bi­ne­tul prim-mi­nis­tru­lui la ul­ti­ma de­con­cen­tra­tă din te­ri­to­riu, pe ori­zon­ta­la şi pe ver­ti­ca­la instituţio­nală, pen­tru a se es­ti­ma, în ra­port cu niş­te obi­ec­ti­ve de po­li­ti­că pu­bli­că şi func­ţii, ca­re es­te ne­ce­sa­rul de per­so­nal. Aşa se fa­ce. Ce­ea ce am spus acum 14 ani sau 15 ani es­te va­la­bil şi acum. Nu dai afa­ră în mod ar­bi­trar”.

Mai apoi, „du­pă ce faci au­di­tul, es­te po­si­bil să faci şi des­fi­in­ţa­re de pos­turi, nu nea­pă­rat să faci con­curs de ocu­pa­re a pos­tu­ri­lor. Da­că es­te ca­zul, faci o no­uă or­ga­ni­gra­mă, dar nu es­te obli­ga­to­riu. Eva­lua­rea ace­as­ta es­te ne­ce­sa­ră şi pen­tru sa­la­ri­za­re, chiar da­că ace­as­ta pre­lun­geş­te eva­lua­rea ge­ne­ra­lă cu câte­va luni, dar aşa se pro­ce­de­a­ză”, con­ti­nuă Ionescu.

Faci eva­lua­re, spu­ne spe­cia­lis­tul, “pe pos­turi, du­pă ce ai ter­mi­nat eva­lua­rea pe

ne­ce­sa­rul de re­sur­se uma­ne. Se nu­meş­te cer­ce­ta­re ana­li­ti­că. Nu o faci la ni­vel ma­cro­e­co­no­mic, ci la ni­vel mi­cro­e­co­no­mic, cât mai de­ta­liat po­si­bil, pen­tru că tre­bu­ie să ana­li­ze­zi pe pos­turi ca să faci o es­ti­ma­re co­rec­tă pe sa­la­ri­za­re, iar sa­la­ri­za­rea ace­as­ta nu se sta­bi­leş­te din bur­tă”.

Cât de mari ar fi eco­no­mi­i­le de chel­tu­i­e­li bu­ge­ta­re ca­re ar pu­tea fi fă­cu­te? „Cât de mari ar fi eco­no­mi­i­le – ace­as­ta re­zul­tă la fi­na­lul eva­luă­rii”. O ana­li­ză fă­cu­tă nu­mai pe bu­ge­te­le de veni­turi şi chel­tu­i­e­li ale tu­tu­ror agen­ţi­i­lor gu­ver­na­men­ta­le afla­te în su­bor­di­nea sau sub tu­te­la pre­mi­e­ru­lui Tă­ri­ce­a­nu, în anul 2005, dă­dea un vo­lum fi­nan­ciar to­tal de pes­te 700 de mi­li­oa­ne de eu­ro.

Dar în cal­cul au fost lua­te atunci şi in­sti­tu­ţii ca ANCOM, ca­re es­te bu­ge­ta­ră, dar are veni­turi pro­prii foar­te mari, adi­că nu con­su­mă, ci adu­ce bani la bu­get. Pe de altă par­te, o ana­li­ză struc­tu­ra­lă a in­sti­tu­ţi­ei gu­ver­na­men­ta­le ar ară­ta acum un­de sunt căl­cări pe func­ţii, la ni­vel in­sti­tu­ţi­o­nal, între in­sti­tu­ţii, iar în in­te­ri­o­rul aces­to­ra, între func­ţi­o­nari. O struc­tu­ră mai sim­plă fa­ce in­sti­tu­ţia să fie mai ra­pi­dă şi mai de­di­ca­tă ser­vi­ci­u­lui pu­blic, iar in­for­ma­ti­za­rea

ar du­ce la mic­şo­ra­rea sche­mei de per­so­nal. De câţi func­ţi­o­nari pu­blici are ne­voie Ro­mânia? “Ro­mânia nu are mul­ţi func­ţi­o­nari pu­blici, are ma­xi­mum 350.000, res­tul nu sunt func­ţi­o­nari pu­blici, sunt an­ga­ja­ţi în sec­to­rul pu­blic”, spu­ne Valentin Ionescu.

Dar func­ţi­o­na­rii aceş­tia pu­blici “nu sunt bi­ne dis­tri­bu­i­ţi şi e plin de pi­le şi prop­ti­ţi”, spu­ne Ionescu. Deci, cum se re­zol­vă ace­as­tă pro­ble­mă? „Se dă con­curs... dar nu va da ni­meni con­curs. Tu nu po­ţi le­gal să faci con­curs da­că s-a fă­cut de­ja şi nu ai do­va­da că a fost fal­si­fi­cat. Se poa­te pro­ce­da alt­fel, nu stau să vă ex­plic acum”.

Ex­per­tul se re­fe­ră de exem­plu la ce s-a întâmplat în Ge­or­gia, în tim­pul pre­şe­din­te­lui Mi­hail Saa­kaş­vi­li, un­de Po­li­ţia a fost li­te­ral­men­te des­fi­in­ţa­tă do­uă săp­tă­mâni, s-a dat con­curs pe toa­te pos­tu­ri­le şi s-au an­ga­jat cu to­tul alţi oa­meni, fă­ră bur­ţi şi ex­trem de com­pe­ten­ţi şi de­di­ca­ţi?

Lu­cru­ri­le merg de atunci aşa de bi­ne, că nici du­pă ce s-au întors fi­lo­ru­şii la pu­te­re ni­meni nu a îndrăz­nit să se le­ge de po­li­ţiş­ti, ca­re sunt ex­trem de res­pec­ta­ţi. “Ei, aţi vă­zut? Aşa se fa­ce”, a spus RL Valentin Ionescu, expert în management.

Ro­mânia nu are mul­ţi func­ţi­o­nari pu­blici, are ma­xi­mum 350.000, res­tul nu sunt func­ţi­o­nari pu­blici, sunt an­ga­ja­ţi în sec­to­rul pu­blic.“VALENTIN IONESCU, EXPERT ÎN MANAGEMENT

FOTO PIXABEY

Gau­ră nea­gră. Bi­ro­crația in­sti­tuți­ei gu­ver­na­men­ta­le ro­mânești ne­re­for­ma­te.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.