Ni­ve­lul ri­di­cat al pânzei fre­a­ti­ce a de­venit pe­ri­cu­los

Zeci de blo­curi se ta­se­a­ză, ca­ro­sa­bi­lul se sur­pă frec­vent, iar Fa­le­za „alu­ne­că“în Du­nă­re, din cau­ză că edi­lii ig­no­ră aver­ti­ză­ri­le spe­cia­liști­lor cu pri­vi­re la efec­te­le pânzei fre­a­ti­ce asu­pra stra­tu­lui de lo­ess pe ca­re e con­stru­it orașul.

Romania Libera - - Prima Pagina - ti­cu.ci­o­bo­ta­ru @ro­ma­nia­li­be­ra.ro

Zeci de blo­curi se ta­se­a­ză, ca­ro­sa­bi­lul se sur­pă, iar Fa­le­za „alu­ne­că“în Du­nă­re, din cau­ză că edi­lii ig­no­ră aver­ti­ză­ri­le spe­cia­liști­lor cu pri­vi­re la efec­te­le pânzei fre­a­ti­ce asu­pra stra­tu­lui de lo­ess pe ca­re e con­stru­it orașul.

În sud-es­tul ță­rii, în ju­dețe­le Ga­lați, Brăi­la, Con­sta­nța, Tul­cea, Că­lă­rași și Ia­lo­mița, exis­tă re­gu­li spe­cia­le pen­tru con­stru­i­rea clă­di­ri­lor de­oa­re­ce în aces­te zo­ne exis­tă o pon­de­re ma­re a so­lu­ri­lor ca­re se ta­se­a­ză la con­tac­tul cu apa pro­veni­tă din pre­ci­pi­tații. Nu­mi­te de spe­cia­liști „pă­mânturi sen­si­bi­le la ume­zi­re“(PSU), sunt ba­za­te pe lo­ess, al­că­tu­it în ma­re par­te din­tr-un ni­sip fin și un praf ar­gi­los, tran­spor­ta­te de vânt sau din alu­vi­uni. Con­stru­cți­i­le ri­di­ca­te pe astfel de te­re­nuri se ta­se­a­ză și ris­că să se dez­mem­bre­ze da­că apa se in­fil­tre­a­ză la fun­dații și pen­tru asi­gu­ra­rea sta­bi­li­tății lor tre­bu­ie res­pec­ta­te nor­me­le ce pre­vin in­fil­tră­ri­le. „Sunt șa­se ju­dețe ca­re au pă­mântu­ri­le astea, ca­re fa­ci­li­te­a­ză ta­sa­rea clă­di­ri­lor da­că apa ajun­ge la fun­dații. De 60 de ani exis­tă re­gu­li pen­tru con­stru­cți­i­le ri­di­ca­te pe aces­te te­re­nuri. Sunt obli­gați și pro­pri­e­ta­rii, pe te­re­nu­ri­le lor, dar și so­ci­e­tăți­le edi­li­ta­re, ope­ra­to­rul de Apă Ca­nal, ADP-ul, să fa­că ce tre­bu­ie pen­tru ca apa din ploi și ză­pe­zi să nu ajun­gă la fun­dații. Ope­ra­to­rul Apă Ca­nal tre­bu­ie să ne pă­ze­as­că în sub­sol, un­de sunt con­duc­te­le de apă și ca­na­li­ză­ri­le și tre­bu­ie eli­mi­na­te scur­ge­ri­le din con­duc­te, iar ADP-ul tre­bu­ie să ne pă­ze­as­că la ni­ve­lul te­re­nu­lui, să asi­gu­re sis­te­ma­ti­za­rea te­re­nu­ri­lor de pe do­me­ni­ul pu­blic astfel încât ape­le pro­veni­te din pre­ci­pi­tații să nu ajun­gă la fun­dați­i­le clă­di­ri­lor ci, prin ri­go­le, să ajun­gă în ca­na­li­za­rea

orașu­lui“, ne-a de­cla­rat hi­dro­lo­gul Ro­meo Cândea, re­pre­zen­tant al Aso­ciați­ei eco­lo­gis­te EcoGal din Ga­lați.

Ga­lați, orașul „șvaițer“

O si­tuație din ce în ce mai gra­vă se înre­gis­tre­a­ză la Ga­lați, de­oa­re­ce 90% din su­pra­fața orașu­lui es­te pe un strat de lo­ess cu gro­si­mi de la 8 la 25 de me­tri. Ris­cu­ri­le ce­le mai mari sunt în car­ti­e­rul Ți­gli­na 1, în ca­re ni­ve­lul pânzei fre­a­ti­ce e foar­te ri­di­cat, până la 90 cm de la su­pra­fața te­re­nu­lui. În acest car­ti­er sunt 37 de blo­curi ca­re au fost con­stru­i­te în anii ´60, fă­ră sub­so­luri teh­ni­ce. Pe mă­su­ră ce con­duc­te­le ce­de­a­ză, in­fil­trați­i­le ac­ce­le­re­a­ză ta­sa­rea. În 2005, blo­cul C20 s-a „rupt“și a fost eva­cuat și con­so­li­dat. Com­ple­xul co­mer­cial „Fran­ce­zi“a ajuns o ru­i­nă tot din cau­za ta­să­rii. În 2018, la blo­cu­ri­le B8 și R2 din car­ti­e­rul Ma­ze­pa s-a ac­cen­tuat ta­sa­rea din cau­za unei pun­gi de apă for­ma­te sub blo­cul B8. Din ce în ce mai des se sur­pă și ca­ro­sa­bi­lul stră­zi­lor. Pe Fa­le­za Du­nă­rii s-au pro­dus cinci sur­pări ale ca­ro­sa­bi­lu­lui, gro­pi adânci de 10 me­tri. În ace­as­tă pri­mă­va­ră s-au pro­dus do­uă mari sur­pări ale ca­ro­sa­bi­lu­lui, pe stra­da Na­ve­lor și pe stra­da Brăi­lei. Si­tuația cea mai gra­vă e pe Fa­le­za Du­nă­rii, un­de ta­lu­zul de aproa­pe 4 km,cu înă­lți­mea de până la 50 - 60 de me­tri e afec­tat de crește­rea ni­ve­lu­lui pânzei fre­a­ti­ce și de blo­cu­ri­le cu 10 eta­je con­stru­i­te în zo­na de pro­te­cție a ta­lu­zu­lui.Exis­tă ris­cul ca între­a­ga fa­le­ză, cu blo­curi cu su­te de apar­ta­men­te să se pră­bușe­as­că în Du­nă­re.

Re­gu­li fă­cu­te pen­tru a fi ig­no­ra­te

Deși exis­tă nor­me,edi­lii nu le dau im­por­ta­nță. În ur­mă cu 18 ani,Con­si­li­ul Mu­ni­ci­pal Ga­lați a adop­tat Ho­tă­rârea nr. 259/14.08.2001, prin ca­re era apro­bat „stu­di­ul de opor­tu­ni­ta­te pri­vind sta­bi­li­za­rea și re­du­ce­rea ni­ve­lu­lui pânzei apei fre­a­ti­ce și com­ba­te­rea fe­no­me­nu­lui de ta­sa­re a clă­di­ri­lor pe te­ri­to­ri­ul mu­ni­ci­pi­u­lui Ga­lați“. Trei ani mai târziu, prin ho­tă­rârea Con­si­li­u­lui Mu­ni­ci­pal Ga­lați nr. 21/05.02.2004, Nor­ma­ti­vul P7/2000, ca­re sta­bi­lește re­gu­li pre­ci­se pen­tru con­stru­cți­i­le ri­di­ca­te pe te­re­nuri sen­si­bi­le la in­fil­trați­i­le apei a fost apro­bat ca nor­mă ce tre­bu­ie res­pec­ta­tă la toa­te con­stru­cți­i­le ri­di­ca­te în oraș. Spe­cia­liștii au sta­bi­lit încă din 2001 mă­suri pre­ci­se pen­tru re­du­ce­rea ni­ve­lu­lui pânzei fre­a­ti­ce, între ca­re înlo­cu­i­rea con­duc­te­lor ru­gi­ni­te, dar deși ope­ra­to­rul Apă Ca­nal SA are pro­fi­turi de 1112 mi­li­oa­ne lei, con­duc­te­le ve­chi nu au fost înlo­cu­i­te de­cât în ca­zu­ri­le în ca­re s-au pro­dus sur­pări.

Pes­te 400 de scări de bloc fă­ră ra­cor­duri la ca­na­li­za­re

Do­va­da cea mai evi­den­tă a ne­pă­să­rii edi­li­lor es­te anu­nțul fă­cut re­cent de Apă Ca­nal SA,po­tri­vit că­ru­ia su­te de blo­curi din Ga­lați nu au ra­cor­duri la ca­na­li­za­re,ape­le me­na­je­re scur­gându-se în sub­so­luri: „În ur­ma ve­ri­fi­că­ri­lor efec­tua­te la blo­cu­ri­le din mu­ni­ci­pi­ul Ga­lați, s-au con­sta­tat de­fi­ci­e­nțe ma­jo­re în ce­ea ce pri­vește fun­cți­o­na­rea in­sta­lați­i­lor in­te­ri­oa­re de ca­na­li­za­re la un nu­măr de 130 aso­ciații de pro­pri­e­tari, res­pec­tiv la 412 blo­curi/scări. În ca­zul aces­to­ra, ra­cor­du­ri­le de pre­lua­re apă me­na­je­ră fie lip­sesc (403 blo­curi/scări), fie sunt rup­te sau de­te­ri­o­ra­te (9 blo­curi/scări), de­ver­sa­rea ape­lor uza­te me­na­je­re fă­cându-se di­rect în sub­so­lu­ri­le blo­cu­ri­lor și pe ra­di­e­rul tu­ne­le­lor teh­ni­ce afe­ren­te blo­cu­ri­lor sau do­me­ni­u­lui pu­blic“, se spu­ne în co­mu­ni­ca­tul Apă Ca­nal SA.

Pri­ma­rul Ga­lați­u­lui s-a ales cu un do­sar penal

Actua­lul pri­mar al Ga­lați­u­lui, Io­nuț Pu­che­a­nu, es­te cercetat penal pen­tru abuz în ser­vi­ciu întru­cât Primăria Ga­lați a re­fu­zat sis­te­ma­tic să pu­nă în prac­ti­că Ho­tă­râri­le Con­si­li­u­lui Mu­ni­ci­pal nr. 259/14.08.2001 și nr. 21/05.02.2004 ca­re pre­văd mă­suri de re­du­ce­re a ni­ve­lu­lui pânzei fre­a­ti­ce, ace­as­tă in­di­fe­re­nță du­când la dis­tru­ge­rea mul­tor clă­diri din oraș. În plânge­rea de­pu­să la Par­che­tul Ju­de­că­to­ri­ei Ga­lați de Aso­ciația EcoGal împo­tri­va pri­ma­ru­lui Pu­che­a­nu și a șe­fu­lui Di­re­cți­ei Infras­truc­tu­ră și Lu­crări Pu­bli­ce a pri­mă­ri­ei, Cris­tian Ca­pe­ţis, se spu­ne că cei doi au per­mis, prin nein­ter­venție, dis­tru­ge­rea ca­se­lor și lo­cu­i­nțe­lor în ur­ma crește­rii ni­ve­lu­lui apei sub­te­ra­ne. Sunt da­te ca exem­ple ce­le 400 de scări de bloc fă­ră ra­cor­duri de ca­na­li­za­re și zeci de clă­diri dis­tru­se,blo­cu­ri­le C 20 și E4 din car­ti­e­rul Ţi­gli­na 1, blo­cu­ri­le B8 şi B7 din car­ti­e­rul Ma­ze­pa, Şcoa­la 5 şi blo­cul K1 din car­ti­e­rul Mi­cro 17. „Acuz pe pri­ma­rul Io­nuţ Pu­che­a­nu şi pe di­rec­to­rul teh­nic din Pri­mă­rie pen­tru dis­tru­ge­rea pro­pri­e­tăți­lor noas­tre (apar­ta­men­te şi ca­se) prin încăl­ca­rea Nor­ma­ti­vu­lui NP 125/2008 şi a Le­gii 10/1995 de că­tre SC Apă Ca­nal,SC Gos­po­dă­ri­re Urba­nă şi ce­le 130 de aso­cia­ţii de pro­pri­e­tari ca­re au pi­er­deri de apă în sub­sol“, se spu­ne în plânge­rea pe­na­lă a lui Ro­meo Cândea,de la Aso­ciația Ecogal. Par­che­tul Ju­de­că­to­ri­ei Ga­lați a con­fir­mat că a fost con­sti­tu­it do­sa­rul penal nr. 2.359/P/2019, ca­re a fost tran­smis la Po­li­ţia Mu­ni­ci­pi­u­lui Ga­la­ţi, în ve­de­rea efec­tuă­rii de cer­ce­tări sub as­pec­tul să­vârși­rii in­fra­cți­u­ni­lor pre­vă­zu­te de Art. 297 CP, de abuz în ser­vi­ciu.

Pă­mântu­ri­le sen­si­bi­le la in­fil­trații, pe 17% din te­ri­to­ri­ul Ro­mâni­ei

Pri­me­le nor­me pen­tru con­stru­cți­i­le ri­di­ca­te pe te­re­nuri înscri­se în ca­te­go­ria „PSU“da­te­a­ză din anii ´60. În 2000, mi­nis­trul Lu­cră­ri­lor Pu­bli­ce, Ni­co­lae Noi­ca a apro­bat „Nor­ma­ti­vul pri­vind fun­da­rea con­stru­cți­i­lor pe pă­mânturi sen­si­bi­le la ume­zi­re“, un­de sunt pre­vă­zu­te mă­suri ca­re să ex­clu­dă po­si­bi­li­ta­tea ca apa din ploi să pă­trun­dă la fun­dația unui imo­bil.În 2010, a apă­rut NP 125-2010 „Nor­ma­tiv pri­vind fun­da­rea con­stru­cți­i­lor pe pă­mânturi sen­si­bi­le la ume­zi­re - PSU“. Con­form aces­tui nor­ma­tiv, „PSU“sunt pă­mânturi ma­cro­po­ri­ce ne­sa­tu­ra­te, ca­re „la con­tac­tul cu apa su­fe­ră mo­di­fi­cări bruște și ire­ver­si­bi­le ale struc­tu­rii in­ter­ne, re­flec­ta­te prin ta­sări su­pli­men­ta­re cu ca­rac­ter de pră­buși­re (co­laps)“pu­tând ge­ne­ra „de­gra­dări ale con­stru­cți­i­lor fun­da­te pe aces­tea și fe­no­me­ne de pi­er­de­re a sta­bi­li­tății“. Sunt pre­vă­zu­te mă­suri spe­cia­le pen­tru „me­nți­ne­rea si­gu­ra­nței con­stru­cți­i­lor“. So­lu­ri­le sen­si­bi­le la ume­zi­re ocu­pă mari su­pra­fețe în Ro­mânia, con­sti­tu­ind cir­ca 17% din te­ri­to­ri­ul ță­rii.Astfel de so­luri sunt întâlni­te în Câmpia Ro­mână, Do­bro­gea,Po­dișul Mol­do­vei și lo­cal în Ba­nat. Cea mai ma­re pon­de­re a unor astfel de so­luri es­te în ju­dețe­le Ga­lați, Brăi­la, Con­sta­nța, Tul­cea, Că­lă­rași și Ia­lo­mița.

Sur­pa­re ca­ro­sa­bil pe stra­da Na­ve­lor

Sur­pa­re în zo­na fa­le­zei Du­nă­rii

Du­nă­re. Groa­pă pe fa­le­ză

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.