Codul administrativ, cadoul Guvernului pentru baronii locali
DECIZIE. Executivul a aprobat o ordonanță de urgență în avantajul primarilor și președinților de CJ Codul administrativ, aprobat de Guvernul Dăncilă reduce numărul de voturi necesar pentru luarea deciziilor vizând patrimoniul, introduce pensii speciale pe
Codul administrativ, aprobat de Guvernul Dăncilă prin ordonanță de urgență, reduce numărul de voturi necesar pentru luarea deciziilor vizând patrimoniul, introduce pensii speciale pentru aleșii locali și mută răspunderea juridică pe umerii angajaților din primării și din consiliile județene.
Guvernul condus de Viorica Dăncilă a aprobat, prin ordonanță de urgență, noul Cod administrativ care conține o serie de articole care au provocat controverse. Astfel, actul normativ prevede că proiectele care vizează administrarea patrimoniului vor putea fi adoptate doar cu votul a jumătate plus unu din consilierii în funcție. Până acum, deciziile privind patrimoniul erau luate cu două treimi din voturi, tocmai dată fiind importanța acestora, pentru a preîntâmpina abuzurile majorității. Însă, în practică, primarii PSD s-au ciocnit de acest articol, în deciziile privind patrimoniul. Acum, le va fi mult mai ușor să aibă majoritate simplă, față de două treimi.
Cel mai elocvent exemplu este situația din București. Hotărârile de înființare pentru 20 din cele 22 de
companii ale Primăriei Capitalei au fost anulate în instanță, într-un proces deschis de USR, pe motiv că nu au fost aprobate legal, respectiv cu votul a două treimi dintre consilieri. Decizia instanței este definitivă, dar primarul general spune că mai sunt căi excepționale de atac. Primăria Capitalei a investit în cele 22 de companii municipale circa 2,8 miliarde de lei prin majorări de capital succesive. În plus, din 2017, de la înființare, la aceste societăți au fost angajați mii de oameni și le-au fost delegate principalele servicii publice din oraș, de la iluminatul public, semaforizare, întreținere străzi la parcări sau cimitire. În 2018, acestea au avut un buget estimat de 1,2 miliarde lei, iar în 2019 de circa 1 miliard de lei.
În Consiliul General, Gabriela Firea se bazează pe 29 de voturi din cele 55.
Actul normativ prevede și introducerea de pensii speciale pentru aleșii locali, adică pensii care nu se bazează pe contributivitate, ci se raportează la indemnizațiile primarilor aflați în funcție. „Primarii, viceprimarii, președinţii și vicepreședinţii consiliilor judeţene, beneficiază de indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“, prevede ordonanța de urgență. „Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a 3 mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată“, prevede actul normativ. Aceste pensii se pot cumula cu cele obținute
în sistemul public de pensii. De exemplu, un primar care a avut un mandat va primi 19% din indemnizația lunară brută pensie specială, unul care a avut două mandate 38%, iar unul care a avut trei sau mai multe mandate – 57%. Dacă un primar de comună are o indemnizație brută de 6.000 lei și a avut două mandate, va primi o pensie specială de 1.800 lei. Primarul unui oraș mai mare, care poate avea între 10.000 și 20.000 lei pe lună brut și două mandate, va primi până la 7.600 lei/lună. Dacă are trei mandate ajunge la 11.000 lei pe lună.
Parlamentul a mai votat pensii speciale pentru aleșii locali, dar proiectul de lege a fost respins de Curtea Constituțională.
Un alt articol permite pasarea răspunderii de la aleșii
locali la subordonații acestora. „Actele autorităţilor administraţiei publice locale angajează în condiţiile legii, răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcţionarilor și personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean care, cu încălcarea prevederilor legale fundamentează din punct de vedere tehnic și al legalităţii emiterea sau adoptarea lor sau contrasemnează ori avizează, după caz, pentru legalitate aceste acte“, prevede ordonanța de urgență.
Noul Cod prevede și că președintele are termen de zece zile să decidă în cazul remanierilor.
Președintele Klaus Iohannis susţine că adoptarea Codului administrativ prin ordonanţă de urgenţă este un grav atentat la adresa întregului sistem administrativ
din România și că PSD vrea să demonstreze cu toată tăria că sfidarea românilor este prioritatea zero a acestei guvernări.
Președintele PNL, Ludovic Orban, afirmă că Guvernul Dăncilă a adoptat prin OUG un Cod administrativ împotriva românilor, dar pentru cumpărarea bunăvoinţei Congresului PSD.
Orban precizează că actul normativ pune în pericol patrimoniul comunităţilor locale, permiţând folosirea acestuia pentru interese private ale unor clienţi politici și nu în interesul public al localităţilor. „Concomitent, este politizată într-o manieră cu totul inacceptabilă funcţia publică, urmărindu-se consolidarea unui aparat birocratic obedient, care să fie predispus la abuz și la perpetuarea năravurilor unor baroni roșii“, continuă Ludovic Orban.