Posibilă amnistie fiscală, anunţată de ministrul Finanţelor Publice
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat amnistia fiscală. El spune că „este o șansă pentru companiile de stat, care au mari probleme“, și că „este corect să aplicăm această măsură și pentru companiile private“.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat amnistia fiscală. El spune că „este o şansă pentru companiile de stat, care au mari probleme“, şi că „este corect să aplicăm această măsură şi pentru companiile private“.
Măsurile de amnistie fiscală presupun inclusiv restructurarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei.
O șansă pentru marii datornici
„Aceste măsuri vor reprezenta o şansă pentru companiile de stat cu mari probleme. Este corect ca această măsură să fie aplicată şi sectorului privat“, a spus Teodorovici, la un eveniment organizat de Intact Media.
De-a lungul timpului, „România liberă“a scris mai multe articole pe subiect. Experţii consultaţi de RL au spus că o amnistie fiscală are sens numai dacă este dublată de o restructurare a companiilor mari datornici, astfel încât acestea să nu mai producă noi datorii, după ştergerea celor vechi.
Teodorovici susţine că sectorul privat ar fi principalul beneficiar
„Este ideea de la companiile de stat, cele cu foarte mari probleme, şi care nu cred că au altă soluţie de salvare. Este o şansă pe care încercăm să o dăm acestor companii. În acelaşi timp, este corect să aplicăm un astfel de regim şi companiilor private, şi companiilor de stat. Numărul de companii private care o să beneficieze de această măsură este mai mare în zona privată, faţă de zona publică. Şi ca valoare, şi ca număr şi ca tot. Ceea ce înseamnă că sectorul privat va fi principalul beneficiar“, a spus Teodorovici.
Potrivit documentului prezentat, pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul două scenarii, care propun instituirea unor măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018. Companiile de stat au datorii de 14 miliarde de lei la buget, dar Fiscul nu poate
recupera decât 3%, informa în vara trecută Ministerul Finanţelor.
Vor exista planuri de restructurare, plăţi eșalonate și supraveghere fiscală
Ministerul are în vedere măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii.
„Aplicarea măsurii pe o perioadă limitată de timp (6 luni) astfel încât contribuabilul care se află în această situaţie să ia o decizie cu privire la situaţia sa, în sensul de a-şi restructura datoriile bugetare, care implică şi o restructurare a companiei“, se arată în document.
Se are în vedere anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion de lei sau a celor peste un milion care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă), dacă obligaţiile bugetare principale se achită până pe 30 noiembrie 2019.
„Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la 31 decembrie 2018, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii: stingerea
până la 30 noiembrie 2019 a obligaţiilor bugetare principale restante la 31 decembrie 2018; - stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată cuprinse între data de 1 ianuarie 2019 şi 30 noiembrie 2019, - depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal; depunerea, până la data de 30 noiembrie 2019, a cererii de anulare a accesoriilor“, se arată în document, citat de News.ro.
Alte surse spun că e restructurare, și nu amnistie fiscală
Un proiect, ce va fi pus în dezbatere publică, prevede restructurarea financiară, prin stingerea până la jumătate din datoriile strânse până la 31 decembrie 2018 sau plata eşalonată, în anumite condiţii, informează Mediafax. Acesta aduce în mai mare măsură cu logica eliminării surselor de arierate din economie.
„Restructurare financiară pentru că nu este o amnistie fiscală, ca să fie foarte clar,
este o restructurare financiară. O să vedeţi deja astăzi pe site prezentată întreaga propunere de modificare a cadrului său de înfiinţare, de creare a cadrului legislativ, adică ordonanţa de urgenţă“, a declarat Eugen Teodorovici.
Două scenarii luate în calcul
Conform proiectului, pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul două scenarii, ce propun instituirea unor măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, astfel:
Scenariul 1. măsuri de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018, pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei, bazată pe un plan de restructurare, plată eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii; Scenariul 2. anularea accesoriilor, în cazul datoriilor sub un milion de lei sau a celor peste un milion care nu pot beneficia de restructurare (eşalonare, reorganizare, insolvenţă), dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.
Mecanism alternativ
Măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare
restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei au ca obiectiv „Crearea unui mecanism alternativ procedurii de acordare a eşalonării la plată, reglementată deja în Legea nr. 207/2015, privind Codul de procedură fiscală, respectiv un mecanism de restructurare a obligaţiilor bugetare la 31 decembrie 2018“.
Scopul este revitalizarea şi evitarea deschiderii procedurii de insolvenţă a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului şi nu au avut posibilitatea să le achite. Pentru cei care au datorii de peste un milion de lei:
Aplicarea măsurii pe o perioadă limitată de timp (6 luni), astfel încât contribuabilul care se află în această situaţie să ia o decizie cu privire la situaţia sa, în sensul de a-şi restructura datoriile bugetare, care implică şi o restructurare a companiei;
Posibilitatea accesării acestei forme de restructurare a datoriilor de către toţi contribuabilii, persoane juridice de drept public sau privat, care au obligaţii de plată şi dificultăţi financiare generate de disfuncţionalităţi de natură structurală, şi au datorii mai mari de un milion de lei prin notificarea organului fiscal competent cu privire la intenţia de restructurare şi apelarea la un expert independent în vederea
Numărul de companii private care o să beneficieze de această măsură este mai mare în zona privată, faţă de zona publică. Şi ca valoare, şi ca număr şi ca tot. Ceea ce înseamnă că sectorul privat va fi principalul beneficiar.“EUGEN TEODOROVICI, MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE
întocmirii unui plan de restructurare similar planului de reorganizare în cazul insolvenţei;
Restructurarea obligaţiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri:
a) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare;
b) conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate de Codul de procedură fiscală;
c) stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate de Codul de procedură fiscală.
d) anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora.
Proiectul prevede şi stabilirea unor condiţii privind plata obligaţiilor bugetare restante, astfel:
a) în primul an al înlesnirii debitorul trebuie să achite obligaţiile bugetare cu termene de plată în anul 2019;
b) în al doilea an al înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite cel puţin 10% din cuantumul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată;
c) din al treilea an şi până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată, proporţional cu anii pentru care a fost acordată înlesnirea la plată;
d) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare restante în termenul maxim de 7 ani şi plata obligaţiilor curente pe 2019.
14 miliarde de lei erau datoriile companiilor de stat la buget în anul 2018.