Ţă­ri­le din Gru­pul de la Vișe­grad au dat lo­vi­tu­ra?

de la Vi­se­grad au dat lo­vi­tu­ra?

Romania Libera - - Prima Pagina - MARIUS GHILEZAN

No­ua echi­pă de con­du­ce­re a in­sti­tuți­i­lor eu­ro­pe­ne pu­tea fi de­ja for­ma­tă da­că nu ar fi exis­tat am­biți­i­le po­pu­la­ri­lor eu­ro­peni de a pu­ne și preșe­din­te­le Con­si­li­u­lui Eu­ro­pe­an du­pă prin­ci­pi­ul ger­man al spit­zen­kan­di­dat-ului.

No­ua echi­pă de con­du­ce­re a in­sti­tuți­i­lor eu­ro­pe­ne pu­tea fi de­ja for­ma­tă da­că nu ar fi exis­tat atât am­biți­i­le po­pu­la­ri­lor eu­ro­peni de a pu­ne și preșe­din­te­le Con­si­li­u­lui Eu­ro­pe­an, du­pă prin­ci­pi­ul ger­man al spit­zen­kan­di­dat-ului, can­di­da­tul do­rit de coa­liția de par­ti­de, dar și apoi, du­pă com­pro­mi­sul cu so­cial-de­mo­crații, de opo­ziția fer­mă a ță­ri­lor din Gru­pul de la Vișe­grad față de Frans Tim­mer­mans.

Ma­rea sur­pri­ză a zilei de ieri e in­tra­rea în că­rți pen­tru șefia Con­si­li­u­lui Eu­ro­pe­an a unui nu­me pro­pus de nu­cleul dur al ță­ri­lor bal­ti­ce, la ca­re s-au aliat Po­lo­nia, Cheia, Slo­va­cia, Unga­ria, pro­venit chiar din par­ti­dul Ange­lei Mer­kel.

Caii de ra­să se re­cu­nosc du­pă di­nți, nu du­pă cum dau cu co­pi­ta.

Du­pă ce ani de zi­le au fost pu­se cu ge­nun­chii pe boa­be­le de po­rumb, la co­lțul cla­sei, ame­ni­nța­te cu “Nu­cle­a­ra” dis­tru­gă­toa­re, con­cla­vul din Vișe­grad a venit cu so­luția de sal­va­re a ne­go­ci­e­ri­lor eșua­te.

Vă dați se­a­ma da­că pro­pu­ne­rea lor va întruni con­sen­sul?

Ne­go­ci­e­ri­le pen­tru alo­ca­rea pe pos­turi au in­trat în im­pas oda­tă cu spar­ge­rea ma­jo­ri­tății pe ca­re o deți­neau so­cia­liștii și po­pu­la­rii în Par­la­men­tul Eu­ro­pe­an, prin in­tra­rea Re­new-Eu­ro­pe, gru­pul lui Ma­cron in ecuația par­la­men­ta­ră, apă­rut din En Mar­che și fos­tul ALDE și de­ci­zia de ul­ti­mă oră a po­pu­la­ri­lor eu­ro­peni de a se împo­tri­vi pen­tru pri­ma oa­ră voi­nței Can­ce­la­ru­lui

Ger­ma­ni­ei. Ange­la Mer­kel îl voia pe Frans Tim­mer­mans preșe­din­te pes­te șe­fii de sta­te și de gu­vern.

Ne­go­ci­e­ri­le s-au blo­cat până la ora închi­de­rii ediți­ei.

Preșe­din­te­le fran­cez Emma­nuel Ma­cron s-a pos­tat de la înce­put pe pi­ci­oa­re­le de îndă­răt împo­tri­va sis­te­mu­lui Spit­zen­kan­di­da­ten, pe ca­re nu-l re­cu­noaște ca sche­mă tac­ti­că.

Oda­tă cu apa­riția pe sce­na eu­ro­pe­a­nă a gru­pu­lui con­dus de Da­cian Ci­o­loș, o ca­pră mar­xis­tă cu pre­te­nții, dar și fă­ră su­fi­ci­ent lap­te co­mu­ni­tar, iar pro­ce­sul de ne­go­ci­e­re a de­venit mai de­gra­bă o lup­tă a or­go­li­i­lor între Parlament și Con­si­li­ul Eu­ro­pe­an, un­de sunt re­pre­zen­ta­te sta­te­le, nu par­ti­de­le, po­ziția pre­ne­go­cia­tă pen­tru se­cu­ris­tul de mo­del eu­ro­pe­an, Frans Tim­mer­mans, pa­re prea înal­tă pen­tru ri­gi­di­ta­tea sa.

Du­pă ce ță­ri­le de la Vișe­grad s-au opus în bloc ale­ge­rii sa­le, iar Boi­ko Bo­ri­sov a înre­gis­trat pro­ce­sul de ne­go­ci­e­re, prin ca­re îi ce­rea so­cia­lis­tu­lui agre­at de Ange­la Mer­kel, e vor­ba de bă­trânul

lup Tim­mer­mans, nici mai mult, nici mai puțin de­cât ri­di­ca­rea MCV, in­tra­rea Bul­ga­ri­ei în Schen­gen, ne­go­ci­e­ri­le s-au blo­cat și mai mult. Ita­lia a in­trat în ho­ră ală­turi de nu­cleul dur Ce­hia, Po­lo­nia, Unga­ria.

Ne între­băm: ce am cău­tat noi la du­re­le tra­ta­ti­ve? De ce l-am tri­mis pe post de fi­cus pe Klaus Io­han­nis? E pen­tru că așa pre­ve­de Con­sti­tuția. Să fim re­pre­zen­tați de un sin­gur om.

Coa­liția de gu­ver­na­re tre­bu­ie să ia în se­ri­os pro­ce­sul de mo­di­fi­ca­re a Con­sti­tuți­ei și să-i ia preșe­din­te­lui ro­lul de re­pre­zen­ta­re di­plo­ma­ti­că. Inte­re­se­le noas­tre nați­o­na­le nu pot sta în mâi­ni­le unui sin­gur om și să de­pin­dă de ha­chițe­le aces­tu­ia.

De ce se agață bă­trânii po­li­ti­ci­eni eu­ro­peni atât de mult de Frans Tim­mer­mans?

Olan­de­zul zbu­ră­tor le re­pre­zin­tă cel mai bi­ne inte­re­se­le în fo­rul în ca­re se con­duc sta­te, nu se mor­fo­lesc le­gi ca­re trec ulte­ri­or prin ma­la­xo­rul Con­si­li­u­lui Eu­ro­pe­an și sunt de­mult res­pin­se.

Mul­te de­ci­zii de fo­rță ale noi­lor co­lo­niști po­li­tici s-au opus de zi­dul nu­mit sim­plu Gru­pul de la Vișe­grad, în ca­re, deși in­vi­tați, am dat mai me­reu cu flit.

Je­an-Clau­de Jun­cker, Frans Tim­mer­mans, Guy Ver­hof­stadt au de­venit la bă­trânețe niște fun­cți­o­nari po­li­tici mof­tu­roși. Pen­tru ei nici Man­fred We­ber, nu pa­re in­te­re­sant. Vor să-și con­so­li­de­ze do­mi­nația, dar tână­rul Ma­cron le cam încur­că so­co­te­li­le.

Mo­dul în ca­re pre­mi­e­rul bul­gar a re­nu­nțat la com­pa­tri­oa­ta sa Kris­ta­li­na Ge­or­gi­e­va, afla­tă în că­rți pen­tru scau­nul lui Do­nald Tusk, pe mo­tiv că ța­ra sa are ne­voie nu de o po­ziție de re­pre­zen­ta­re, ci de un ne­go­cia­tor pu­ter­nic în Exe­cu­ti­vul eu­ro­pe­an, ara­tă cât de pu­de­li pu­tem fi la pi­ci­oa­re­le ma­re­lui brac ger­man.

Gru­pul de la Vișe­grad îl su­sți­ne pe mi­nis­trul ger­man al Apă­ră­rii, Ursu­la von der Leyen, ca preșe­din­te al Co­mi­si­ei Eu­ro­pe­ne, so­luție de com­pro­mis ase­a­ră târziu.

Ursu­la es­te mi­nis­trul ger­man al Apă­ră­rii. Ea s-a opus

po­li­ti­cii mi­grați­o­nis­te și a mi­li­tat me­reu pen­tru o Eu­ro­pă a sta­te­lor, nu a vi­te­ze­lor di­fe­ri­te­lor schim­bă­toa­re de vi­te­ză.

Ar fi cu ade­vă­rat o lo­vi­tu­ră pen­tru că a de­venit o cu­tu­mă ca în UE un re­pre­zen­tant din Vest să con­du­că Co­mi­sia, iar unul din Est să con­du­că Con­si­li­ul.

Spre se­a­ră, Ursu­la a fost su­sți­nu­tă și de că­tre Emma­nuel Ma­cron, ca so­luție de com­pro­mis pen­tru de­blo­ca­rea si­tuați­ei și par­cur­ge­rea căi­lor ur­mă­toa­re.

Vă dați se­a­ma ce fo­rță și câtă re­cu­noaște­re vor avea sta­te­le din Estul Eu­ro­pei (mi­nus Ro­mânia) da­că ie­se jo­cul?

Nu va mai fi ni­cio ato­mi­că di­re­cți­o­na­tă pen­tru așa­zi­se­le încăl­cări ale sta­tu­lui de drept, o ma­ro­tă de pus pe co­ji de nu­că ță­ri­le re­be­le ca­re nu se con­for­me­a­ză de­ci­zi­i­lor grei­lor an­chi­lo­zați în fo­to­lii de mai mul­te de­ca­de.

Oa­re nu e ca­zul să schim­băm Con­sti­tuția și să dăm re­pre­zen­ta­re mai lar­gă Exe­cu­ti­vu­lui ca­re con­du­ce într-un man­da­te des­ti­ne­le ță­rii?

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.