Fac­tori de risc pen­tru bo­li­le psi­ho­so­ma­ti­ce

Romania Libera - - Prima Pagina - ele­na.ma­ri­nes­cu @ro­ma­nia­li­be­ra.ro

Le­gă­tu­ra din­tre min­te și corp es­te foar­te strânsă, mo­tiv pen­tru ca­re nu tre­bu­ie să su­bes­ti­măm im­pac­tul pe ca­re emoți­i­le îl pot avea asu­pra să­nă­tății. Spe­cia­liş­tii atrag aten­ţia că o per­tur­ba­re de or­din bi­o­lo­gic sau fi­zic poa­te fi cau­za­tă de sta­rea men­ta­lă.

Le­gă­tu­ra din­tre min­te și corp es­te foar­te strânsă, mo­tiv pen­tru ca­re nu tre­bu­ie să su­bes­ti­măm im­pac­tul pe ca­re emoţiile îl pot avea asu­pra stă­rii noas­tre de sănătate. Spe­cia­liștii atrag aten­ţia că o per­tur­ba­re de or­din bi­o­lo­gic sau fi­zic poa­te fi cau­za­tă sau între­ţi­nu­tă de sta­rea men­ta­lă și de cea emo­ţi­o­na­lă.

Oper­soa­nă ca­re su­fe­ră de o boa­lă psi­ho­so­ma­ti­că și mer­ge în pro­fun­zi­mea fi­i­nței sa­le pen­tru a afla cau­ze­le bo­lii res­pec­ti­ve des­co­pe­ră, ine­vi­ta­bil, cum obi­cei­u­ri­le zil­ni­ce, mo­dul de a gândi și de a acți­o­na au o in­flue­nță ma­jo­ră asu­pra apa­riți­ei aces­tor bo­li. Anxi­e­ta­tea pe ca­re o ge­ne­re­a­ză pro­ble­me­le de fa­mi­lie, stre­sul de la lo­cul de mun­că, edu­cația co­pi­i­lor, pre­o­cu­pa­rea pen­tru sta­rea de sănătate și bu­năs­ta­rea ce­lor apro­piați sunt fac­tori ce in­flue­nțe­a­ză în mod di­rect apa­riția bo­li­lor psi­ho­so­ma­ti­ce. În opi­nia psi­ho­lo­gu­lui Ange­la Nu­ţu, vi­ce­preșe­din­te­le Aso­ciați­ei Ro­mâne de Hip­no­ză, fun­cția psi­hi­că es­te în strânsă le­gă­tu­ră cu fun­cția or­ga­ni­că, ce­ea ce înse­am­nă că ne ex­pri­măm emoți­i­le prin pro­ce­se și mo­di­fi­cări fi­zi­o­lo­gi­ce. Fu­ria ac­ce­le­re­a­ză bă­tăi­le ini­mii și ri­di­că ten­si­u­nea ar­te­ria­lă, fri­ca pro­voa­că pal­pi­tații ale ini­mii, ve­se­lia ne pro­voa­că râsul, ca­re pu­ne în mișca­re o su­mă de mușchi etc. „O boa­lă ca­re im­pli­că atât min­tea, cât și cor­pul es­te o tul­bu­ra­re psi­ho­so­ma­ti­că. Boa­la psi­ho­so­ma­ti­că es­te o re­pre­zen­ta­re cor­po­ra­lă a unor con­flic­te sau tul­bu­rări psi­ho­lo­gi­ce ca­re nu sunt ex­pri­ma­te la ni­vel men­tal/psi­ho­lo­gic. De exem­plu, atunci când exis­tă o tris­tețe sau o fu­rie ne­ex­pri­ma­tă ver­bal sau com­por­ta­men­tal, ele se vor ma­ni­fes­ta la ni­ve­lul cor­pu­lui, res­pec­tiv se vor con­cre­ti­za în du­re­re sau boa­lă. Exem­ple cla­si­ce de bo­li psi­ho­so­ma­ti­ce sunt mi­gre­ne­le, gas­tri­ta, ul­ce­rul, co­lo­nul iri­ta­bil, ast­mul sau der­ma­ti­ta“, ex­pli­că spe­cia­lis­tul.

Când sun­tem su­pă­ra­ţi, du­re­rea fi­zi­că se am­pli­fi­că

To­to­da­tă, psi­ho­te­ra­peu­tul afir­mă că, la in­ter­se­cția din­tre fac­to­rii bi­o­lo­gici și cei psi­ho­lo­gici, in­ter­vi­ne du­re­rea – sta­rea de dis­co­nDin tot ce­ea ce fa­cem, pes­te 90% fa­cem în mod au­to­mat, in­co­nști­ent. Sub­co­nști­en­tul es­te cel ca­re con­tro­le­a­ză și di­ri­je­a­ză bă­tăi­le ini­mii, fun­cția fi­e­că­rui mușchi, pro­du­cția și se­creția en­do­cri­nă și a neu­ro­tran­smiță­to­ri­lor, fun­cția fi­e­că­rei ce­lu­le din or­ga­nism și sta­rea noas­tră emoți­o­na­lă.“PSIHOLOG ANGE­LA NU­ŢU, VI­CE­PREȘE­DIN­TE­LE ASOCIAŢIEI RO­MÂNE DE HIP­NO­ZĂ fort până la chin, fă­ră nea­pă­rat o cau­ză ex­te­ri­oa­ră clar de­fi­ni­tă. În ca­zul du­re­rii psi­ho­so­ma­ti­ce, com­po­nen­ta emoți­o­na­lă mul­ti­pli­că de mul­te ori efec­te­le până când ace­as­ta de­vi­ne de ne­su­por­tat sau, dim­po­tri­vă, reușește să o cal­me­ze până la dis­pa­ri­ţia com­ple­tă. Po­tri­vit oa­me­ni­lor de ști­i­nță, du­re­rea ar sti­mu­la in­di­vi­dul să înde­pli­neas­că ac­te de „lup­tă sau fu­gi“pen­tru a se pro­te­ja. „So­ma­ti­za­rea se tran­sfor­mă ast­fel într-o for­mă de su­pra­vi­ețu­i­re a in­di­vi­du­lui, însă une­ori re­lația cu simp­to­mul de­vi­ne atât de pu­ter­ni­că încât per­soa­na nu mai sca­pă de el (simp­to­mul de­vi­ne par­te in­te­gran­tă din viața in­di­vi­du­lui). Din punct de ve­de­re psi­ho­lo­gic exis­tă cu si­gu­ra­nță un be­ne­fi­ciu se­cun­dar al simp­to­me­lor în so­ma­ti­za­re. În so­ma­ti­za­re toa­te sen­za­ti­i­le de du­re­re, su­fe­ri­nță și dis­con­fort sunt tra­du­se și trăi­te di­rect în corp. Ma­re­le avan­taj es­te că pu­tem as­cul­ta ce ne spu­ne cor­pul des­pre pro­pria bu­năs­ta­re, prin sem­na­le­le de alar­mă tra­se, și pu­tem lua din timp mă­suri ca­re să ne re­a­du­că echi­li­brul“, de­cla­ră Ange­la Nuțu.

FO­TO: SHUTTERSTO­CK

Stu­diu. Ce ur­mări pot avea asu­pra noas­tră stă­ri­le emoți­o­na­le .

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.