Tro­ti­ne­te­le elec­tri­ce, pe­ri­co­lul din tra­fic

Romania Libera - - Prima Pagina - FLORIN BUDESCU

Mă nu­măr prin­tre pri­mii tro­ti­ne­tiş­ti ca­re au fă­cut asta în Bu­cu­reş­ti. Atunci când vor­besc des­pre tro­ti­ne­te, mă voi re­feri (pen­tru înce­put) la tro­ti­ne­ta me­ca­ni­că cla­si­că, nu la trăs­naia asta ca­re a apă­rut de vreun an prin ma­ri­le ora­şe ale Ro­mâni­ei.

Mă nu­măr prin­tre pri­mii tro­ti­ne­tiști ca­re au fă­cut asta în Bu­cu­rești. Atunci când vor­besc des­pre tro­ti­ne­te, mă voi re­feri (pen­tru înce­put) la tro­ti­ne­ta me­ca­ni­că cla­si­că, nu la trăs­naia asta ca­re a apă­rut de vreun an prin ma­ri­le orașe ale Ro­mâni­ei.

Pen­tru ci­ne râde acum de mi­ne, cre­zând că au­to­rul aces­tor rânduri și-a pi­er­dut min­ţișoa­re­le sa­le și a dat în min­tea co­pi­i­lor, mer­gând pe tro­ti­ne­tă, îl in­for­mez că greșește. Exis­tă tro­ti­ne­te cla­si­ce, la ca­re „dai tal­pă” - cum se spu­ne, con­stru­i­te pen­tru oa­meni ma­turi, nu pen­tru co­pii. În Occi­dent ele sunt nu­mi­te „scoo­ter”.

În al doi­lea rând, ce­ea ce pa­re din afa­ră o joa­că de co­pii e în re­a­li­ta­te un sport foar­te so­li­ci­tant. Tre­bu­ie să res­pec­ţi o se­rie de re­gu­li și să fii foar­te atent, alt­fel faci ac­ci­dent. Nu e de joa­că de­loc. Tro­ti­ne­ta are ro­ţi mici, nu e ca bi­ci­cle­ta.

Ori­ce dâmb sau mi­că groa­pă, ca­re nici nu sunt sim­ţi­te de bi­ci­cle­tă, e o pro­vo­ca­re pen­tru un tro­ti­ne­tist. Roa­ta mi­că a tro­ti­ne­tei să com­por­tă cu to­tul alt­fel, iar tro­ti­ne­ta te arun­că de pe ea de nu te ve­zi.

Mai e o di­fe­ren­ţă fa­ţă de bi­ci­cle­tă: tro­ti­ne­ta es­te mult mai so­li­ci­tan­tă fi­zic. Du­pă cinci ki­lo­me­tri pe tro­ti­ne­tă – ca­re ori­cum re­pre­zin­tă un efort fi­zic re­mar­ca­bil, pen­tru avan­sa­ţi, ești stors. Cu bi­ci­cle­ta, po­ţi pe­da­la prin toa­tă Ca­pi­ta­la, fă­ră pro­ble­me.

Tro­ti­ne­tis­tul prac­ti­că un sport de­ze­chi­li­brant, ce so­li­ci­tă ine­gal ar­ti­cu­la­ţi­i­le ge­nun­chi­lor și ce­le coc­so-fe­mu­ra­le. Pi­ci­o­rul de spri­jin tre­bu­ie schim­bat rit­mic, pen­tru că alt­fel, so­li­ci­ta­te mult timp, ar­ti­cu­la­ţi­i­le obo­sesc și se uze­a­ză, apă­rând le­zi­uni.

Pe bi­ci­cle­tă, pro­vo­că­ri­le sunt alte­le. Stai pe șa și pe­da­le­zi. Nu ești într-un con­ti­nuu de­ze­chi­li­bru, vi­te­za e mai ma­re, ca și sta­bi­li­ta­tea. Ni­ci­o­da­tă, când sunt în tra­fic, pe tro­ti­ne­tă, nu merg în sen­sul de mers al mași­ni­lor, ci pe con­tra­sens, pe lângă tro­tuar, ca să văd ce-mi vi­ne din fa­ţă și ori­cum merg des­tul de rar pe ca­ro­sa­bil. Cel mult noap­tea, când aces­ta e aproa­pe li­ber. Ori zi­ua, spre tro­tua­rul sau pis­ta adec­va­tă.

Simt o ne­voie con­stan­tă să am pis­ta mea de bi­ci­cle­te și tro­ti­ne­te, pe ca­re să cir­cul. Nu am pis­te cum mi-aș dori. Es­te o pros­tie să mer­gi pe o pis­tă ca­re co­tește în un­ghi drept, prin­tre po­pii de in­ter­dic­ţie plan­ta­ţi, pri­ma­rii ca­re fac asta nu știu ce înse­am­nă ce au fă­cut, ca să mă ex­prim ele­gant.

Adap­tez vi­te­za și alu­ra la încăr­ca­rea tro­tua­ru­lui. Da­că sunt pi­e­toni, îmi fac sim­ţi­tă pre­zen­ţa spu­nând par­don, tușind, dând sem­ne că sunt în spa­te­le oa­me­ni­lor. Da­că e înghe­su­ia­lă, co­bor de pe tro­ti­ne­tă și merg pe lângă ea, aștep­tând să am loc din nou.

De ce am scris toa­te aces­tea? Pen­tru că au apă­rut tro­ti­ne­te­le elec­tri­ce, ca­re, fa­ţă de ce­le me­ca­ni­ce, sunt efec­tiv un pe­ri­col în tra­fic. În pri­mul rând, mul­ţi po­se­sori de tro­ti­ne­tă elec­tri­că nu au înce­put cu cea me­ca­ni­că și nu au nici con­di­ţia fi­zi­că ne­ce­sa­ră, nici dex­te­rul ce­lor ce au mers sau merg pe cea me­ca­ni­că.

To­tuși, vi­te­za lor es­te mult mai ma­re. Tro­ti­ne­ta elec­tri­că are ro­ţi­le mai groa­se, even­tual cu dia­me­trul mai ma­re, mo­tiv pen­tru ca­re sunt mai adap­ta­te la ca­ro­sa­bi­lul plin de dâmburi și gro­pi de la noi. În ge­ne­ral, lo­ca­ta­rii de pe tro­ti­ne­te­le elec­tri­ce au o men­ta­li­ta­te ci­u­da­tă.

Cei ce stau pe tro­ti­ne­te­le elec­tri­ce nu prac­ti­că un sport, așa cum l-am des­cris mai sus. Le plac vi­te­za și fap­tul că sunt, si­mul­tan, și foar­te si­len­ţi­oși. Efec­tiv, nici ca pi­e­ton, nici ca șo­fer, nu sim­ţi și nu știi ni­mic, apoi, de­o­da­tă, te tre­zești cu o ches­tie ca­re te șter­ge la câţi­va cen­ti­me­tri. Foar­te pe­ri­cu­los!

La apa­ri­ţia mași­ni­lor elec­tri­ce, una din­tre ma­ri­le pro­ble­me ri­di­ca­te de stra­te­gii din Tran­spor­turi a fost fap­tul că aces­te ve­hi­cu­le sunt mai greu pre­vi­zi­bi­le în tra­fic. Nu se au­de zgo­mo­tul de la mo­to­rul cla­sic cu com­bus­tie, ca­re es­te un sem­nal că se apro­pie un ve­hi­cul, așa că se pro­duc mul­te ac­ci­den­te de cir­cu­la­ţie. Es­te de-ajuns să se întâlneas­că un ires­pon­sa­bil, ca­re să fie cu min­tea-n bă­lă­rii, la tre­ce­rea de pi­e­toni, cu un pi­e­ton nea­tent, ca­re știe că tre­ce re­gu­la­men­tar, pe ver­de, și nu se ui­tă, și tra­ge­dia s-a pro­dus. Acum, să adap­tăm acest risc la tro­ti­ne­ta elec­tri­că.

Es­te la fel de fâșnea­ţă ca „vi­te­za­nul”, dar ace­la tre­ce prin­tre mașini zbârnâind, deci fă­cându-și anun­ţa­tă ast­fel pre­zen­ţa. Tro­ti­ne­ta elec­tri­că nu scoa­te nici cel mai mic su­net, nici cât cea me­ca­ni­că, la ca­re mai zor­năie rul­men­ţii.

Mai mult, pen­tru că în ca­pul lo­ca­ta­ru­lui sta­tic de pe tro­ti­ne­ta elec­tri­că es­te un sen­ti­ment ca­re-l fa­ce să se cre­a­dă mași­nă, el mer­ge pe lângă și prin­tre mașini, în sen­sul de mers al aces­to­ra, com­por­tându-se ca un „vi­te­zan” și creând mari pe­ri­co­le în tra­fic. La cât de mic es­te com­pa­ra­tiv cu un ve­hi­cul, tro­ti­ne­tis­tul e greu de vă­zut în oglin­zi­le re­tro­vi­zoa­re și poa­te fi ori­când fă­cut praf de o mași­nă.

Sunt însă pro­fund con­tra ideii in­ter­zi­ce­rii tro­ti­ne­te­lor elec­tri­ce. Mu­ni­ci­pa­li­tă­ţi­le tre­bu­ie să se adap­te­ze la vre­muri și să cre­e­ze pis­te spe­cia­le pen­tru bi­ci­cle­te, tro­ti­ne­te me­ca­ni­ce și elec­tri­ce, ace­as­ta es­te so­lu­ţia. Inter­dic­ţia e sem­nul in­ca­pa­ci­tă­ţii ma­na­ge­ria­le.

Ci­ne nu se adap­te­a­ză la vre­muri și nu gă­sește so­lu­ţii (in­clu­siv le­gis­la­ti­ve, cum ar fi sta­bi­li­rea unor re­gu­li de bun simţ în Codul Ru­ti­er, de exem­plu des­pre cum și un­de au voie să apa­ră tro­ti­ne­te­le elec­tri­ce și ce con­du­i­tă tre­bu­ie să ai­bă în tra­fic) poar­tă răs­pun­de­rea vic­ti­me­lor ca­re apar. Și au înce­put să apa­ră.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.