Eu­ro­cra­tu­ra, co­pi­lul din flori al no­men­cla­tu­rii

Pen­tru a fi înțe­le­se tim­pu­ri­le, nu e des­tul să pri­ce­pem atât de mult schim­bă­ri­le pa­ra­dig­mei so­cia­le, fi­rești până la un anu­mit timp, nici să fa­cem ana­li­za de con­text sau de cli­mat.

Romania Libera - - Prima Pagina - MARIUS GHILEZAN

Cea mai ma­re par­te din fo­rța ac­ti­vă a ță­rii e în străi­nă­ta­te. Exi­lul e o acți­u­ne bi­bli­că. Pen­tru a se des­co­peri pe si­ne, Moi­se i-a plim­bat pe scla­vii evrei din Egipt prin deșert 40 de ani. La noi au tre­cut doar 20. Încă mai e timp pen­tru pri­me­ni­re, au­to­cu­noaște­re și pro­ba­re a ca­li­tăți­lor. Ro­mânia a evo­luat. A re­dus de­ca­la­je­le față de Occi­dent. Co­pi­ii știu cel puțin o lim­bă străi­nă. Avem ac­ces la teh­no­lo­gia de vârf. Cel puțin la cri­te­ri­ul ci­vi­li­zație am ur­cat pe sca­ra va­lo­ri­lor eu­ro­pe­ne. Tre­bui să re­cu­noaștem că nu mai sun­tem ul­ti­mii.

Ce nu s-a schim­bat es­te eli­ta de pra­dă. Acea for­mă ano­di­nă, in­co­lo­ră, or­ga­ni­za­tă în pri­vi­le­gii de rețea, do­mi­nă la fel ca înain­te de 1989 sau poa­te chiar mai rău.

Atunci, o cas­tă de învârtiți ai re­gi­mu­lui, pro­veni­tă din li­ni­i­le de joa­să ten­si­u­ne ale par­ti­du­lui co­mu­nist și de înal­tă frec­vență cu un­de­le bă­trânei Se­cu­ri­tăți, for­ma ce­ea ce po­po­rul spu­nea sim­plu: no­men­cla­tu­ra.

Ca de­fi­niție, DEX-ul ne vor­bește des­pre to­ta­li­ta­tea pos­tu­ri­lor de con­du­ce­re în or­ga­ne­le de par­tid și de stat din fos­ta URSS și ță­ri­le sa­te­li­te ca­re com­pun o no­men­cla­tu­ră; grup so­cial cu pre­ro­ga­ti­ve ex­ce­pți­o­na­le în re­gi­mu­ri­le de tip so­vi­e­tic sau to­ta­li­ta­re.

În orașul meu na­tal, Ti­mișoa­ra, încă de acum un se­col exis­ta Cor­so,un bu­le­vard larg în cen­trul orașu­lui, cu do­uă tro­tua­re de cir­cu­lație: cor­so pro­priu-zis și su­ro­gat.

Da­că pe pri­ma ar­te­ră pi­e­to­na­lă se plim­ba du­mi­ni­că sau de săr­bă­tori hi­gh-li­fe-ul orașu­lui, pe su­ro­gat um­blau ele­vii, stu­den­ţii, că­ta­ne­le și ser­vi­toa­re­le.

Ce­le do­uă lu­mi se res­pec­tau dar nu se încru­cișau. Fi­e­ca­re avea ro­lul so­cial bi­ne de­fi­nit. Ni­meni nu era lă­sat în ur­mă. Și nu era o epo­că so­cia­lis­tă.

Ega­li­ta­tea, adu­să de re­vo­luția fran­ce­ză, cea ca­re și-a de­vo­rat li­de­rii, n-a ajuns pe bu­le­var­de­le ve­chi­u­lui burg im­pe­rial.

Du­pă ce de­mo­crația a co­bo­rât ste­a­gul în ber­nă, în ța­ra noas­tră au so­sit șe­ni­le­le so­vi­e­ti­ce, pes­te ca­re s-au co­coțat toa­te da­me­le de bu­le­vard, pan­to­fa­rii, șuții și șme­na­rii. Din­tre ei, no­ul par­tid im­pus, nu ales, și-a con­stru­it struc­tu­ra de par­tid.

Cei mai per­fi­zi, mai la­co­mi, mai agra­mați și mai dis­puși com­pro­mi­su­ri­lor au fost re­cru­tați de no­ul ser­vi­ciu se­cret, Se­cu­ri­ta­tea, pen­tru

a-i fa­ce fă­ră școa­lă pro­cu­rori sau mar­tori ai acu­ză­rii. Sim­plii oa­meni, ră­mași în va­tra obi­cei­u­ri­lor, ne­o­bișnu­iți cu unel­ti­rea, au fost pri­go­niți sau arun­cați în pușcă­rii.Li s-a pus ana­te­ma de: dușmani ai po­po­ru­lui. Pros­criși­lor li s-au luat ca­se­le, moși­i­le și co­pi­i­lor li s-au re­fu­zat drep­tul la învăță­mânt,spu­nându-li-se că nu au ori­gini să­nă­toa­se.

În pa­ra­lel,cu lu­mea chi­nu­i­tă, se înă­lța se­me­ață, pre­cum un ste­ag fă­ră ste­ma re­ga­lă pe ca­targ, no­ua eli­tă a so­ci­e­tății: no­men­cla­tu­ra.

Vaj­ni­ca și agre­si­va cas­tă a pri­vi­le­giați­lor nu se ames­te­ca de­loc cu lu­mea.Nu că­lă­to­rea cu mij­loa­ce­le de tran­sport în co­mun, nu stă­tea la co­zi, ca­sa de co­men­zi îi li­vra pro­du­se­le in­ter­zi­se ce­lor pe ca­re, ne­dușii la școa­la ma­ni­e­re­lor îi con­si­de­rau ple­to­ra so­cia­lă.

Ast­fel era di­vi­zi­u­nea so­cia­lă în co­mu­nism.

Înal­ta no­men­cla­tu­ră avea ac­ces pe do­me­ni­i­le de va­can­ţă ale re­gi­lor buni sau în zo­ne­le ur­ba­ne un­de lo­cu­ia de­func­ta bur­ghe­zie. Spați­i­le erau apă­ra­te de ofițe­rii NKVD, apoi de cei din sec­ţia a 9-a a KGB, pen­tru ca mai târziu Di­re­cția a 5-a a Se­cu­ri­tății să ai­bă gri­jă de tih­na ce­lor cu moț în frun­te. Ca­pe­te­le fă­ră crei­er erau aco­pe­ri­te de băști. Ve­chi­le pă­lă­rii aco­pe­re­au droj­dia din be­ci­u­ri­le îmbu­i­ba­te­lor fa­mi­lii dom­ni­toa­re. Fă­ră ștaif,dar cu tu­peu.

Toa­te pri­vi­le­gi­i­le s-au dat du­se în tim­pul re­vo­luți­ei din 1989.Asta doar în min­tea noas­tră a nai­vi­lor.

Băi­eții co­mi­te­tu­lui pa­ra-po­li­tic s-au re­tras cu pași sim­plii pen­tru asal­tul fi­nal.

La mi­ne în oraș, o se­cu­ris­tă nu ieșea din ca­să.L-a che­mat pe un pro­fe­so­rul de is­to­rie, Mir­cea Poia­nă, ca­re fă­cea în tim­pul li­ber pe an­ti­ca­rul,să-i scoa­tă mo­bi­la Bi­der­mayer din ca­să (si­mțea că vi­ne un nou re­gim) și a luat în schimb pro­du­se Ikea.Acum co­pi­lul ei e mem­bru al unui par­tid pro­gre­sist. Doar an­ti­ca­rul a mu­rit. Fa­mi­lia se­cu­ris­tă se lă­făie încă în pa­la­te­le con­fis­ca­te de la gro­fi.

Astă­zi,mai sprin­te­nă și mai vi­oaie se zben­gu­ie în vă­zul lu­mii, prin clu­buri de fițe și prin af­ter-ho­urs-uri, cu mașini ben­goa­se,no­ua eli­tă,for­ma­tă

din co­pi­ii se­cu­riști­lor și ai pro­ti­pen­da­dei co­mu­nis­te. Pen­tru a nu fi încă­lțați cu fe­sul din tu­ni­ca bu­ni­ci­lor,aduși cu di­vi­zia Tu­dor Vla­di­mi­res­cu, au fost tri­miși la stu­dii în străi­nă­ta­te. Să fie și ei pri­ma ge­ne­rație de in­te­lec­tua­li din stra­tos­fe­ra de­mo­ni­că ce a dom­nit re­gu­lat cinci de­ce­nii.

Re­pa­triați la or­din, băi­eții s-au or­ga­ni­zat, ast­fel ca ni­meni să nu ră­mână în afa­ra cer­cu­lui. Mai întâi s-au gru­pat în fel de fel de aso­ciații ce pro­pă­vă­du­iau sal­va­rea nați­o­na­lă, apoi au pe­ne­trat struc­tu­ri­le ad­mi­nis­tra­ti­ve de stat, pen­tru ca în ce­le din ur­mă,lu­cru pe ca­re l-am pre­vă­zut încă din 2010,au for­mat și par­ti­de.

Ni­mic nu e rău când răul e la ve­de­re. Are si­glă, fla­muri la poar­tă, li­de­rii se înca­lță cu ci­o­ra­pi di­fe­riți, re­fu­ză eti­che­ta de ne­o­mar­xiști, înju­ră pre­cum altă­da­tă bir­ja­rii caii, dar nu spun ci­ne le sunt pa­tro­na­te­le din um­bră.

Si­gur că no­ua eli­tă nu a so­sit pe ne­pre­gă­ti­te.Ti­ne­ri­lor li s-au or­ga­ni­zat ca­dre de re­pre­zen­ta­re, ser­vi­cii și struc­turi pa­ras­ta­ta­le. Pen­tru că toa­te tre­bu­ie să ai­bă un naș,hai să-l po­me­nim pe Traian Băsescu, omul ca­re nu s-a de­li­mi­tat ni­ci­o­da­tă de struc­tu­ri­le co­mu­nis­te, a fă­cut me­zan­platz-ul, pu­nând bat­jo­co­ri­tor fla­mu­ri­le drep­tei la no­ua struc­tu­ra pa­ras­ta­ta­lă.

Da­că înain­te de 1989, cos­mo­po­li­ta făp­tu­ră se îmbră­ca

așa cum scria Kom­so­mol­skaya Prav­da, un fel de Bloom­berg pe in­vers, astă­zi de la ma­ri­le ca­se de mo­dă din Mi­la­no își fac băi­eții și fe­te­le look-ul. Si­gur că nu e rău, când n-ai dus ni­ci­o­da­tă în viață o roa­bă, să fii ser­vit la bo­tul ca­lu­lui cu șam­pa­nii la me­tru.

No­ua eli­tă e eu­ro­pe­nis­tă. Din in­te­res, nu din vo­cație. Ha­bar nu are ci­ne a fost Ro­bert Schu­mann și Kon­rad Ade­nauer. Nici nu-i pa­să. Da­că ar fi fost mărci de țoa­le le pri­ce­pe­au.

Pen­tru o sim­pli­fi­ca­re a ter­me­ni­lor i-am spus eu­ro­cra­tu­ra,co­pi­lul din flori ai mă­tușii no­men­cla­tu­ra.

De ce eu­ro­cra­tu­ra? Pen­tru că la fel ca ve­chea no­men­cla­tu­ră, zdro­bește tot ce e nați­o­nal, tot ce e tra­diți­o­nal. Re­pre­zen­ta­nți­lor noii cas­te,dis­tri­bu­i­te în fel de fel de rețe­le de in­te­re­se, de la ONG-uri, la par­che­te și ju­de­că­to­rii, e eu­ro­pe­nis­tă până în ci­o­ra­pii de do­uă cu­lori,pen­tru că de aco­lo vin ta­ble­le le­gi­lor și ba­nii de bro­car­turi și de su­pă­ra­te­le pa­tru ori pa­tru-uri.

Toar­nă pe toți cei ca­re nu se aple­a­că și nu le încu­vi­i­nțe­a­ză mă­ri­rea. Ei scriu MCVuri, ra­poar­te­le spe­cia­le ale di­fe­ri­te­lor or­ga­nis­me in­ter­nați­o­na­le, fi­ii se­cu­riști­lor au in­fil­trat și ce­le­bre­le Big 5-uri. Înain­te pă­ri­nții și bu­ni­cii lor ne con­tro­lau viața. Acum ei ne de­cid co­mându­i­rea. Sunt mai pe­ri­cu­loși de­cât bu­ni­cii

lor fă­ră de car­te. Au un tu­peu fan­tas­tic. Ști­ind că rețe­aua in­ter­nați­o­na­lă mer­ge la foc au­to­mat rad tot ce e nați­o­nal, in­de­pen­dent și nea­târnat.Nu nea­pă­rat din vreo po­run­că de la no­ua stă­pâni­re. Emu­lii de cas­tă au șters de pe pli­curi Mos­co­va ș-au pus Bru­xel­les. Ace­e­ași Mă­rie cu altă pă­lă­rie.

Eu­ro­cra­tu­ra e pe­ri­cu­loa­să pen­tru că nu e la ve­de­re. E di­ri­ja­tă din­tr-un for as­cuns și are de­prin­deri ma­le­fi­ce. Ce vor­bim des­pre em­pa­tia ne­ce­sa­ră unui li­der? Pri­viți la com­por­ta­men­tul in­fan­te­lui de 42 de ani,Andrei Ca­ra­mi­tru, pen­tru a înțe­le­ge am­ploa­rea, ma­lig­ni­ta­tea și de­zas­trul prog­no­zat al fe­no­me­nu­lui sau la spi­ri­tul de re­vo­luți­o­nar al lui Se­ba Bur­du­ja ca­re și-a lă­sat co­pi­lul mort în Fra­nța pen­tru a fi pe ba­ri­ca­da zilei de 10 au­gust, când se prog­no­za ma­rea răs­tur­na­re de co­ra­li. Ci­ne­va li s-a împo­tri­vit. Și asta nu pot ier­ta ju­veții de rețea.

Ui­tați-vă la pa­ra­di­to­rii din Par­che­te, la ti­ne­rii aco­pe­riți de prin mi­nis­te­re, la fre­ze­le de Ram­bo dat la câini din par­ti­de­le pa­te­foa­ne ale sis­te­mu­lui, la lăn­crăn­ja­ne­le din aso­ciați­i­le ce fac lis­te ne­gre, în loc de po­meni pen­tru vic­ti­me și veți înțe­le­ge că eu­ru­cra­tu­ra e mai pe­ri­cu­loa­să de­cât ve­chea no­men­cla­tu­ră.

Ce-mi pla­ce că re­fu­ză stig­ma­tul pus de mi­ne de ne­o­mar­xiști.Își zic pro­gre­siști.Și bri­ga­di­e­rii erau un alt­fel de pro­gre­siști, de la ca­pra po­du­lui au ajuns în ro­be ju­de­că­to­rești și au răs­tig­nit un neam, ju­mă­ta­te de se­col.

Am mai spus-o, pe Li­viu Drag­nea l-au ars între co­loa­ne și au ară­tat po­po­ru­lui o moar­te ri­tua­li­că cu me­sa­jul ci­ne va fa­ce ca el,ca el să pățe­as­că. Ce nu le con­vi­ne noi­lor eli­te de pra­dă e spi­ri­tul nați­o­nal și su­ve­ra­nis­mul.

Da­că în Unga­ria, Ce­hia, Po­lo­nia, eu­ro­cre­a­tu­ri­lor nu le-a mers e pen­tru că ser­vi­ci­i­le de in­tel­li­gen­ce au ți­nut cu ța­ra.

În Ro­mânia, ța­ră pre­da­tă la cheie, ori­ce li­der su­ve­ra­nist va fi pa­ra­dit de sis­tem și lo­vit în moa­le­le ca­pu­lui de noi­le țu­lușe or­ga­ni­za­te în re­be­li­u­nea din cur­tea CSM. Nici Va­si­le Roai­tă n-a fost ci­vil.Asta o spun ar­hi­ve­le.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.