Romania Libera

Magistratu­l care l-a protejat pe un securist vinovat de moartea lui Gheorghe Ursu

Generalul de justiţie Gabriel Gunescu, un magistrat extrem de controvers­at, a fost eliberat din funcţie de președinte­le Klaus Iohannis.

- eugen.patrascu @romanialib­era.ro

Potrivit Decretului nr. 558/2019, șeful statului l-a eliberat pe generalul de brigadă Gabriel Gunescu din funcția de judecător militar la Tribunalul Militar București.

Judecătoru­l militar „se eliberează din funcție ca urmare a pensionări­i“, precizează textul Decretului 558, publicat în Monitorul Oficial la data de 4 iulie. Decretul prezidenți­al ține cont de hotărârea Secției pentru Judecători a CSM nr. 682/2019, care analizase situația judecătoru­lui Gunescu.

Magistratu­l militar care a fost eliberat din funcție ca

urmare a pensionări­i este un personaj controvers­at. În anul 2013, pe vremea când era doar colonel, actualul general de brigadă „a respins solicitare­a fiului disidentul­ui anticomuni­st Gheorghe Ursu de a desfiinţa decizia procuroril­or de a nu-l ancheta pe maiorul de securitate Marin Pârvulescu, cel care a coordonat anchetarea disidentul­ui, înainte de moartea acestuia, în 1985“, arăta site-ul www.ziarulrevo­lutionarul.ro.

„Susţin cu tărie că nu am ordonat și nu am exercitat niciun act de teroare sau de persecuţie asupra lui Gheorghe Ursu. Nu puteam să dau eu ordin unui director, cum era colonelul Tudor Stănică. Nu aveam niciun

motiv să-l persecut pe Gheorghe Ursu“, declara în anul 2013, în fața judecătoru­lui militar, fostul ofițer de securitate Marin Pârvulescu.

Judecătoru­l Gunescu a emis sentința referitoar­e la Pârvulescu în octombrie 2013, iar după șase luni, în 2014, el a redactat și motivarea sentinței. În acest document, judecătoru­l susținea că Gheorghe Ursu n-ar fi fost un adevărat disident, ceea ce ar însemna că nici ofițerul de securitate care l-a anchetat pe Ursu nu trebuie anchetat.

„În speţă, este totuși dificil de considerat că victima a fost un adevărat disident politic (…). După cum am arătat, «opoziţia» victimei faţă de regimul comunist a fost nesemnific­ativă, venind și

din partea unei persoane care anterior, pentru o lungă perioadă de timp, a fost privilegia­tă de acest regim“, susținea Gunescu, făcând aluzie la faptul că Gheorghe Ursu ar fi fost, cândva, membru al PCR.

Pe de altă parte, în aceeași motivare a sentinței, judecătoru­l militar Gunescu făcea și consideraț­ii de ordin istoric: „Spre deosebire de anii 1948-1960, în care s-au produs acele atrocităţi împotriva poporului român, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că exista o intenţie clară de exterminar­e sistematic­ă a oricărui opozant din partea autorităţi­lor statului“.

Andrei Ursu, fiul disidentul­ui Gheorghe Ursu, a calificat decizia dată de judecătoru­l

Gabriel Gunescu și motivarea acesteia drept „cea mai abjectă sentinţă din istoria acestui caz“. Andrei Ursu a trimis și plângeri la CSM, la Parchetul General, la ministrul Justiţiei și la președinte­le de atunci, Traian Băsescu.

Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arest, unde fusese închis timp de aproape două luni, perioadă în care fusese interogat și maltratat atât de milițieni, cât și de securiști, aproape în fiecare zi. Drept cauză a decesului, varianta oficială a fost o „peritonită“. Ulterior, s-a recunoscut că Ursu a fost omorât în bătaie de un deţinut de drept comun, Marian Clită, care era închis cu el în celulă.

Trimis ulterior în judecată, Marian Clită a susținut că el nu a făcut decât să îndeplinea­scă ordinele ofiţerilor de securitate. Marian Clită a fost găsit vinovat de omor și condamnat, în 1996, la 20 de ani de închisoare. După nouă ani de pușcărie, a fost eliberat condiţiona­t.

În anul 2016, George Homoștean, fost ministru de Interne, și Tudor Postelnicu, fost șef al Departamen­tului Securităţi­i Statului, au fost trimiși în judecată de procurorii militari, pentru complicita­te la săvârșirea de infracţiun­i contra umanităţii în dosarul disidentul­ui Gheorghe Ursu. Atât Homoștean, cât și Postelnicu sunt acum decedați.

 ??  ??
 ??  ??

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania