BULLYING UL, LA COTE ALARMANTE ÎN ŞCOLILE DIN ROMÂNIA

Violenţa în școli a devenit un subiect la ordinea zilei, iar bullying-ul este un termen din ce în ce mai des folosit în special cu referire la unităţile școlare din învăţământul preuniversitar.

VIOLENŢA în școli a devenit un subiect la ordinea zilei, iar bullying-ul este un termen din ce în ce mai des folosit, în special cu referire la unităţile școlare din învăţământul preuniversitar. Au crescut vertiginos atât numărul cazurilor de violenţă școlară, cât și gravitatea acestora, ajungându-se la dosare penale pentru infracţiuni de violenţă și chiar trafic de droguri în curtea școlii. Curtea școlii este un spaţiu în care copiii primesc primele lecţii de viaţă în afara familiei.

Au crescut vertiginos atât numărul cazurilor de violență școlară, cât și gravitatea acestora, ajungându-se la dosare penale pentru infracțiuni de violență și chiar trafic de droguri în curtea școlii.

România, pe locul 3 în Europa la bullying

Bullying-ul plasează România pe locul 3 la nivel european, se arată într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) dat publicității în luna aprilie.Potrivit raportului OMS,incidenţa violenţei în şcoli creşte odată cu vârsta elevilor,cea mai mare rată a agresiunilor fiind înregistrată în rândul tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un procent de 23%.„La nivel european,România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul,cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alţi elevi de cel puţin de trei în luna anterioară, procentajul celor de 13,respectiv 15 ani,fiind de 23%”, se spune în raportul OMS. Situația e confirmată de un studiu sociologic realizat la nivel național de Organizația „Salvați Copiii”,potrivit căruia în România mai mult de jumătate din elevii ciclurilor gimnaziale şi liceale au fost,la un moment dat,supuşi bullying-ului, iar aproape 400.000 de elevi sunt ameninţaţi cu bătaia şi 220.000 sunt bătuţi în mod repetat de colegi.

Bullying-ul și mobbing-ul, fenomene extrem de periculoase

Curtea școlii este un spațiu în care copiii primesc primele lecții de viață în afara familiei. Se formează relații de prietenie, dar și de ostilitate.Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil, de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îi stabilesc o poreclă cu referire directă la aspectul fizic și de foarte multe ori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau atacuri fizice.Un fenomen mai grav e mobbingul, care constă în aceleași acțiuni, dar în aceste cazuri vorbim de acte de violență aplicate de grupuri mai mari de copii unui singur copil. Mobbingul e mai periculos, pentru că are loc „în gașcă” și are repercusiuni ireversibile asupra adaptabilității copilului în societate.

Pondere mare a violenţelor fizice ușoare, fără „arme”

Creșterea cazurilor de violență școlară a început să îngrijoreze autoritățile de la noi în urmă cu un deceniu, când s-a pus foarte serios problema asigurării pazei și sistemelor de supraveghere video în școli. În pofida acestor măsuri,fenomenul a luat amploare.„Cele mai multe acte de violență se înregistrează în școală, în perimetrul școlii, între elevi și între elevi și adulți și când spun adulți nu mă refer doar la personalul școlii, ci și la persoane care reușesc să intre în școală pe diverse motive sau la părinți care vin să își facă dreptate singuri. Aici avem o problemă în sensul că avem proceduri, având în vedere faptul că din punctul de vedere al pazei care se asigură poate că suntem deficitari”, a precizat șefa Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Galați, prof. Mioara Enache, în cadrul unei analize a violenței școlare, care a avut loc la Prefectura Galați. Potrivit șefei ISJ, ponderea mare e deținută de violențele fizice ușoare: „Cele mai multe acte de violență înregistrate anul acesta, în semestrul întâi, un număr de 55, sunt violențe fizice ușoare,fără arme.La insulte grave repetate și aici putem vorbi de elementul de bullying, în anul școlar precedent, în semestrul întâi, am avut 47, iar în anul școlar în curs, aceeași perioadă, au fost 37”.

Creștere alarmantă a cazurilor de violenţă școlară

Potrivit statisticilor ISJ Galați, în primul semestru al anului școlar recent încheiat au fost înregistrate în școlile gălățene 222 de cazuri de violență în școli, cu 35% mai multe decât în primul semestru al anului școlar precedent. „Sunt și foarte multe situații care se produc în afara școlii, în afara programului școlar și nu sunt raportate. Există o fișă de raportare către ISJ, noi centralizăm datele și le transmitem la minister. În total, în anul școlar precedent am avut 164 de acte de violență, iar în anul școlar curent am avut 222 de cazuri. Avem o creștere”, a adăugat prof. Mioara Enache. Ponderea cea mai mare o au atacurile la persoană (128 cazuri), urmate de atacuri la bunurile altui elev (21 cazuri). Au mai fost înregistrate 5 cazuri de atentat la siguranța unității școlare și zece cazuri de alte violențe. În categoria atacurilor la persoană cele mai multe sunt cazurile de violențe ușoare, de lovire fără arme (55) și cele de insulte grave repetate (37). O pondere destul de mare o au și instigarea la violență (20 cazuri), discriminarea și instigarea la discriminare (10 cazuri), a căror manifestare aproape că s-a dublat față de anul școlar precedent.Sunt destul de multe cazuri de distrugere a bunurilor școlii,fiind înregistrate 17 cazuri.Dacă și anul trecut și în acest an au fost în primul semestru câte 7 cazuri de consum de droguri în școală, în acest an, în premieră, au fost 3 cazuri de trafic de droguri în curtea școlii.

Principala cauză, mediul familial

Când vine vorba de cauzele violenței școlare, cea mai frecvent întâlnită cauză este mediul familial din care provin agresorii: „În primul rând mediul familial conflictual, familii dezorganizate sau monoparentale, lipsă de comunicare și afecțiune, consum de alcool, lipsă de interes față de activitatea școlară a copiilor. Alte cauze sunt mediul social cu o situație economică precară și mediul școlar, adică managementul defectuos al clasei de elevi de către unele cadre didactice.O altă cauză, destul de des întâlnită, este mediul contextual, adică grupurile de prieteni sau schimbarea mediului. Și evident mai sunt trăsăturile individuale, personalitate, instabilitate emoțională, impulsivitate, teribilism, dorința de a ieși în evidență”, a mai precizat șefa ISJ Galați.

Multe școli n-au pază și sisteme de supraveghere

La nivelul Poliției analiza vizează în primul rând asigurarea pazei și sistemelor de supraveghere video. Potrivit dalelor IPJ Galați, din totalul celor 438 de unități școlare din învățământul preuniversitar, 135 de unități școlare nu au nici pază, nici sisteme de supraveghere. Un număr de 69 de școli au asigurată doar paza. În zona unităților școlare acționează zilnic 100 de polițiști, jandarmi și polițiști locali, ponderea cea mai mare fiind deținută de IPJ Galați (93%). În anul școlar recent încheiat au fost constatate 28 de infracțiuni, între care 25 de fapte penale săvârșite în incintele unor școli.