ILIE ȘERBĂNESCU

Romania Libera - - Op&ed -

Sta­tis­ti­ci­le ro­mânești și eu­ro­pe­ne ara­tă că, în ul­ti­mul de­ce­niu, Ro­mânia – acel ofi­cial „an­sam­blu sta­tis­tic Ro­mânia“ca­re nu ți­ne cont de exis­te­nța prac­tic se­pa­ra­tă a do­uă eco­no­mii pe teritoriul ac­tual al ță­rii, res­pec­tiv cea străi­nă și cea ro­mâneas­că – s-a înscris, fă­ră os­ci­lații și nua­nțări, în rându­ri­le ță­ri­lor un­de se ma­ni­fes­tă fe­no­me­nul crește­rii eco­no­mi­ce fă­ră creșteri mă­car în pas sau cu creșteri mult mai sla­be ale in­ves­tiți­i­lor, fe­no­men ce poa­te fi de­nu­mit „crește­re eco­no­mi­că fă­ră in­ves­tiții“, pentru că, cel puțin în par­te, crește­rea eco­no­mi­că înre­gis­tra­tă es­te obți­nu­tă fă­ră in­ves­tiții noi (ve­zi „Ro­mânia li­be­ră“, 3 iu­lie 2019). Crește­rea eco­no­mi­că pu­ter­ni­că din anii din ur­mă și cu ca­re toa­tă lu­mea din Ro­mânia s-a lău­dat prin străi­nă­tățuri a fost re­a­li­za­tă în con­diți­i­le unor in­ves­tiții sla­be, cu un ritm de crește­re mult sub cel al crește­rii eco­no­mi­ce, iar în anul 2018 con­tri­buția in­ves­tiți­i­lor la crește­rea eco­no­mi­că a fost chiar ne­ga­ti­vă (mi­nus 0,7% în echi­va­lent PIB), cu alte cu­vin­te crește­rea eco­no­mi­că a fost obți­nu­tă în ci­u­da scă­de­rii re­la­ti­ve a in­ves­tiți­i­lor! Toa­tă lu­mea în Ro­mânia ce­re in­ves­tiții, dar ni­meni nu le fa­ce! Sta­tul a tot re­dus efor­tul in­ves­tiți­o­nal, dar mai de re­mar­cat es­te că sec­to­rul pri­vat, ca­re se plânge ne­voie ma­re de fap­tul că sta­tul nu fa­ce in­ves­tiții, pro­ce­de­a­ză ab­so­lut iden­tic și nu se îmbul­zește la in­ves­tiții. Și lu­cru­ri­le sunt cla­re: ni­meni nu se înghe­su­ie spre in­ves­tiții pentru că, da­că se obți­ne crește­re eco­no­mi­că și fă­ră in­ves­tiții, de ce să faci in­ves­tiții?! Mai bi­ne con­su­mi ce­ea ce se re­a­li­ze­a­ză în plus prin crește­rea eco­no­mi­că! Evi­dent, da­că nu s-ar obți­ne crește­re eco­no­mi­că, s-ar fa­ce in­ves­tiții, dar, ju­de­când din punc­tul de ve­de­re al in­ves­ti­to­ru­lui, da­că tot se obțin pro­fi­turi și fă­ră in­ves­tiții, de ce să mai fa­că in­ves­tiții?!

Înre­gis­tra­rea fe­no­me­nu­lui „crește­re eco­no­mi­că fă­ră in­ves­tiții“în Ro­mânia ri­di­că mari sem­ne de între­ba­re, pur și sim­plu pentru fap­tul că, în lu­me, acest fe­no­men s-a do­ve­dit a de­cur­ge din im­pac­tul noi­lor teh­no­lo­gii de vârf, înde­o­se­bi din elec­tro­ni­za­re, in­for­ma­ti­za­re și di­gi­ta­li­za­re, și nu întâmplă­tor es­te con­sem­nat în ță­ri­le avan­sa­te pe ace­as­tă li­nie. Or, în Ro­mânia in­se­rția de teh­no­lo­gii noi pe an­sam­blul eco­no­mic es­te sla­bă, di­gi­ta­li­za­rea es­te la înce­put, iar în ce pri­vește chel­tu­i­e­li­le de pro­mo­va­re a ino­vă­rii, și în ge­ne­ral de cer­ce­ta­re/dez­vol­ta­re, Ro­mânia se află chiar pe ul­ti­mul loc în Eu­ro­pa. Deci ex­pli­cația tre­bu­ie să vi­nă din altă par­te. Și nu poa­te fi vor­ba de altce­va de­cât de im­pac­tul tran­sfor­mă­rii Ro­mâni­ei într-o co­lo­nie a ca­pi­ta­lu­lui ves­tic, im­pact ca­re se tra­du­ce într-o întoar­ce­re cu fun­dul în sus a rându­i­e­li­lor nor­ma­le din­tr-o economie în con­for­mi­ta­te cu sta­di­ul de dez­vol­ta­re în ca­re se află. Că vrem sau nu vrem, că ne pla­ce Eu­ro­pa sau nu, Ro­mânia a pi­er­dut, ca ța­ră, eco­no­mia nați­o­na­lă, de­ci­zia nați­o­na­lă, iden­ti­ta­tea nați­o­na­lă. Ace­as­ta pri­vind din punct de ve­de­re ro­mânesc, într-o in­ter­pre­ta­re po­li­ti­că și is­to­ri­că ce es­te sau nu es­te agre­a­tă și re­cu­nos­cu­tă! Dar, din­co­lo de ace­as­tă in­ter­pre­ta­re, să-i zi­cem po­li­ti­că și is­to­ri­că, exis­tă un im­pact eco­no­mic în si­ne, să-i zi­cem strict teh­nic, spre a-l se­pa­ra și feri de in­ter­pre­tă­ri­le po­li­ti­ce! Și în ca­zul că­ru­ia nu se poa­te pu­ne pro­ble­ma că es­te agre­at sau nu, ori re­cu­nos­cut ofi­cial sau nu, pentru că exis­tă „fi­zic“, în car­ne și oa­se cum s-ar spu­ne! Im­pac­tul prin­ci­pal con­stă în fap­tul că pe teritoriul Ro­mâni­ei s-au for­mat do­uă eco­no­mii dis­tinc­te, cu con­sti­tue­nțe dis­tinc­te, cu di­na­mici dis­tinc­te; ce­le do­uă nu doar că nu se­a­mă­nă de­loc una cu alta, dar nici nu au le­gă­turi una cu alta. De o par­te –eco­no­mia apa­rți­nând ca­pi­ta­lu­lui străin, do­mi­nan­tă pentru că deți­ne ac­ti­ve­le și pârghi­i­le stra­te­gi­ce, și ca­re fa­ce par­te din an­sam­blul ex­tern din ca­re pro­vi­ne. Pe de altă par­te – eco­no­mia apa­rți­nând ca­pi­ta­lu­lui ro­mânesc, economie su­bal­ter­nă, ca­re pu­ne pin­ge­le, și ca­re se lup­tă în van, căci nu are de­cât cel mult șan­sa de a-și înce­tini pe cât po­si­bil da­rea îna­poi. Agre­ga­rea sta­tis­ti­că a ce­lor do­uă eco­no­mii

în an­sam­blul nu­mit ofi­cial Ro­mânia as­cun­de dra­ma­ti­cul im­pact co­lo­nial. Dar, încet-încet, chiar sta­tis­ti­ci­le înse­le îl re­le­vă. Pentru că, ur­mă­rind în timp, eco­no­mia străi­nă tot crește în an­sam­blul sta­tis­tic, iar eco­no­mia ro­mâneas­că tot sca­de! Fă­ră înzestrare teh­no­lo­gi­că, fă­ră po­si­bi­li­tăți de fi­na­nța­re (nu in­sis­tăm acum pe ro­lul ne­fast pe ca­re îl au băn­ci­le străi­ne din Ro­mânia în ace­as­tă pri­vi­nță), fă­ră su­sți­ne­rea sta­tu­lui ro­mân (de la ca­re nici nu pot exis­ta ci­ne știe ce pre­te­nții, căci el de fapt nu mai exis­tă, fi­ind cu de­li­be­ra­re des­fi­i­nțat), eco­no­mia ro­mâneas­că es­te cu mu­lți pași în ur­mă, fi­ind de fapt, „eco­no­mic“vor­bind, în fa­za în ca­re nu poa­te crește da­că nu fa­ce in­ves­tiții. In­ves­tiții pe ca­re nu le poa­te însă fa­ce la cât ar tre­bui, pentru că nu are re­sur­se!

Eco­no­mia străi­nă mer­ge, cu toa­te pânze­le sus, înain­te. Deți­ne pu­te­rea, de­ci­zia, con­tro­lul stra­te­gic, prin­ci­pa­le­le re­sur­se, po­ziți­i­le de mo­no­pol pe piață în sec­toa­re­le de fo­rță, prac­tic to­tul. N-o împi­e­di­că ni­mic. Con­cu­re­nți nu are. Ori­cum, în ca­li­ta­te de con­cu­re­nți, com­pe­ti­to­rii ro­mâni nu con­te­a­ză! Eco­no­mia străi­nă es­te cea ca­re înre­gis­tre­a­ză crește­rea eco­no­mi­că din Ro­mânia. Mai pe scurt, n-are de ce să fa­că in­ves­tiții! Poa­te înre­gis­tra crește­re eco­no­mi­că și fă­ră in­ves­tiții. Mai pre­cis, poa­te re­a­li­za pro­fit și fă­ră să des­ti­ne­ze o par­te cu greu­ta­te din pro­fit in­ves­tiți­i­lor. Crește­rea eco­no­mi­că es­te, sta­tis­tic vor­bind, crește­rea PIB – adi­că, în ese­nță, a va­lo­rii adău­ga­te bru­te. Iar ace­as­ta înse­am­nă sa­la­rii (ce­ea ce ia mun­ca) și pro­fi­turi (ce­ea ce ia ca­pi­ta­lul). Da­că sa­la­ri­i­le sunt mici – și pentru ace­as­ta vi­ne ca­pi­ta­lul străin în Ro­mânia! – pro­fi­tu­ri­le mari se pot obți­ne toc­mai pe se­a­ma sa­la­ri­i­lor mici. Nu es­te ne­voie de ci­ne știe ce in­ves­tiții. Cu alte cu­vin­te, se poa­te re­a­li­za crește­re eco­no­mi­că fă­ră in­ves­tiții, căci pro­fi­tu­ri­le vin din fo­lo­si­rea fo­rței de mun­că ief­ti­ne (res­pec­tiv cos­turi mici pentru com­pen­sa­rea sa­la­ri­i­lor mici). Acest fe­no­men se pe­tre­ce la sca­ră me­reu și me­reu mai ma­re în Ro­mânia. Când, la ace­e­ași ac­ti­vi­ta­te, cos­tu­ri­le cu sa­la­ri­i­le sunt de 4-5 ori mai mici în Ro­mânia de­cât aco­lo de un­de vii tu, com­pa­nie ves­ti­că, nu tre­bu­ie să mai faci in­ves­tiții în Ro­mânia. Îți iei ha­la în spa­te sau o închi­ri­e­zi chiar la fața lo­cu­lui și te muți să-ți faci tre­a­ba în Ro­mânia. Inves­tiți­i­le se fac doar aco­lo un­de înlo­cu­i­esc fo­rță de mun­că scum­pă și nu una ief­ti­nă, adi­că tot pe la ti­ne pe aca­să prin Vest și nu în pe­ri­fe­ria co­lo­nia­lă Ro­mânia!

Prac­tic, la „an­ti­po­zi“, eco­no­mia ro­mâneas­că din Ro­mânia se află pe un alt pa­li­er: are ne­voie să fa­că in­ves­tiții pentru a crește. N-are însă re­sur­se pentru in­ves­tiții. Așa că, de fapt, dă îna­poi în re­pre­zen­ta­rea sa în ca­drul „an­sam­blu­lui sta­tis­tic Ro­mânia“, cu toa­te că fa­ce efor­tul prin­ci­pal de in­ves­tiții pe acest an­sam­blu. Eco­no­mia străi­nă ca­re fa­ce in­ves­tiții me­reu mai mici înain­te­a­ză și ocu­pă în PIB-ul an­sam­blu­lui po­ziții me­reu în crește­re, ce­ea ce la­să im­pre­sia că „Ro­mânia“înre­gis­tre­a­ză fe­no­me­nul „crește­re fă­ră in­ves­tiții“.

Vreți câte­va ci­fre?! Inves­tiți­i­le străi­ne în Ro­mânia sunt es­ti­ma­te la vreo 75-76 mi­liar­de eu­ro, stoc ce re­pre­zin­tă cir­ca o trei­me din PIB-ul Ro­mâni­ei. Cu acest stoc de in­ves­tiții la lu­cru, ca­pi­ta­lul străin obți­ne de­ja pes­te ju­mă­ta­te din PIB-ul anual al „an­sam­blu­lui sta­tis­tic Ro­mânia“. Și lu­cru­ri­le înain­te­a­ză: inves­tiți­i­le străi­ne noi de­vin me­reu mai de­ri­zo­rii, crește­rea eco­no­mi­că obți­nu­tă de ca­pi­ta­lul străin es­te aler­tă și pon­de­rea aces­tu­ia în con­tri­buția la PIB-ul de an­sam­blu ur­că în mod con­stant. De ce să mai fa­că in­ves­tiții ca­pi­ta­lul străin în Ro­mânia? Inves­tiți­i­le străi­ne în Ro­mânia au re­pre­zen­tat, în pe­ri­oa­da 2000-2017, doar vreo 12-14% din efo­rul in­ves­tiți­o­nal to­tal din ța­ră. Cu acest mi­zi­lic, ca­pi­ta­lul străin a tre­cut, ca pu­te­re în economie, de la aproa­pe ni­mic la pes­te ju­mă­ta­te din to­tal. De ce să fa­că in­ves­tiții?! Ma­tri­cea co­lo­nia­lă ex­clu­de inves­tiți­i­le din po­te­nța­rea pro­fi­tu­ri­lor.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.