TURCIA SCHIMBĂ DIRECŢIA

Provocarea lansată NATO de către Turcia prin instalarea de rachete rusești S-400 este fără precedent. Incompatibile cu sistemul de apărare al Alianţei Atlantice și punând în pericol coeziunea NATO, Ankara se expune însă sancţiunilor Congresului SUA.

Responsabilii securității americane sunt favorabili impunerii de sancțiuni severe Turciei pentru achiziționarea sistemului rus de rachete sol-aer Almaz-Antey S-400 și, în timp ce Rusia a livrat Ankarei primele rachete, Donald Trump pregătește sancțiuni severe care ar putea devasta economia turcă, deja fragilă.

Analiștii estimează că președintele turc, Recep Tayyip Erdogan,face jocul președintelui Vladimir Putin, care se folosește de aceste rachete și de dosarul turc pentru a înfige un cui în divizările din cadrul NATO. Achiziționarea de către Turcia de rachete antiaeriene S-400 fabricate de Rusia, incompatibile cu echipamentele armatelor statelor membre ale NATO, organizație în care statul turc este membru, a generat avertismente din partea Washingtonului și a Alianței Atlantice și îngrijorare în rândul aliaților. SUA au anunțat că acordă Turciei răgaz până la 31 iulie pentru a renunța la achiziția rachetelor rusești pe care le consideră incompatibile cu noile avioane invizibile F-35 pe care Ankara vrea să le cumpere de la americani. Dar Turcia a anunțat că livrarea rachetelor S-400 a început. Pentagonul are temeri că sistemul S-400, dotat cu un radar puternic, ar putea descifra secretele tehnologice ale avioanelor sale militare de ultimă generație.

Livrarea are loc la aproape trei ani după puciul ratat în cursul căruia ofițeri turci au încercat înlăturarea președintelui Erdogan. De partea turcă, achiziționarea rachetelor rusești este prezentată ca o declarație de independență. Potrivit lui Erdogan, care pozează în lider global, capabil să țină piept marilor puteri, „Lumea este mai mare decât cinci state”, aluzie la membrii permanenți ai Consiliului de Securitate. Dornic să-și lase amprenta în istorie, el a ales schimbarea axei securitare și a politicii externe a Turciei, estimând că Statele Unite nu mai sunt partener indispendsabil. Ducând țara în brațele Rusiei, liderul turc vrea să demonstreze că nu va mai fi aliatul docil al occidentalilor. Rupe astfel cu linia tradițională a unei Turcii orientată spre Occident, cu sistemul său de securitate, cu valorile și piețele sale financiare.