VESTIGII UNICE DIN EPO­CA RO­MA­NĂ, DESCOPERIT­E ÎN SITUL DE LA BARBOȘI TIRIGHINA

Tur­nul de ob­ser­va­ţie oc­to­go­nal de la Cas­trul Ro­man es­te uni­cat în ca­drul aces­tui tip de for­ti­fi­ca­ţii din ţa­ra noas­tră, alt ex­po­nat im­por­tant din mu­zeul ce va fi con­stru­it fi­ind mor­mântul lui Inno­cens, pri­mul da­co-ro­man încrești­nat.

Romania Libera - - Arte - ti­cu.ci­o­bo­ta­ru @ro­ma­nia­li­be­ra.ro În pe­ri­oa­da hao­su­lui edi­li­tar de du­pă 1990, în zo­na Cas­tru­lui Ro­man, cea mai

Te­zau­rul ar­he­o­lo­gic des­co­pe­rit la Cas­trul Ro­man de la Bar­boșiTi­ri­ghi­na, si­tuat la mar­gi­nea Ga­lați­u­lui, s-a îmbo­gățit în ul­ti­me­le do­uă luni cu noi vestigii din se­co­lul II d.Hr.,când ro­ma­nii au con­stru­it în zo­nă mai mul­te for­ti­fi­cații. Era o așe­za­re cu câte­va mii de lo­cu­i­tori,ro­mani, daci și sar­mați,ca­re erau agri­cul­tori,pes­cari,păs­tori etc.,dar în ace­as­tă așe­za­re se gă­se­au și mi­li­tari ai Le­gi­u­nii Clas­sis Fla­via Mo­e­si­ca,ce deți­nea su­pre­mația pe Du­nă­re. Cas­trul Ro­man a fost con­stru­it pe pro­mon­to­ri­ul din apro­pi­e­rea con­flue­nței Si­re­tu­lui cu Du­nă­rea,pe lo­cul unei da­ve da­ci­ce din sec IV î.Hr.De aici,mi­li­ta­rii ro­mani su­pra­ve­ghe­au nor­dul Do­bro­gei și mișcă­ri­le po­poa­re­lor bar­ba­re și ale da­ci­lor de la nord și vest.Pen­tru a sto­pa ata­cu­ri­le aces­to­ra,ro­ma­nii au con­stru­it Va­lul Ro­man,for­ti­fi­ca­ţie al­că­tu­i­tă la ex­te­ri­or din­tr-un şanţ de apă­ra­re cu lă­ţi­mea de 16 me­tri şi adânci­mea de 5 me­tri.Șan­ţul era ur­mat la in­te­ri­or de va­lul de pă­mânt,cu înăl­ţi­mea de 5 me­tri, con­stru­it pe pa­li­sa­de din lemn de ste­jar. Pen­tru con­stru­i­rea aces­tei for­ti­fi­ca­ţii,de la Si­ret la Prut și în con­ti­nua­re pe te­ri­to­ri­ul Ucrai­nei, până la Orlov­ka, pe ma­lul Du­nă­rii, sol­dații ro­mani au să­pat şi au mu­tat din loc 1.800.000 me­tri cu­bi de pă­mânt.Cer­ce­tă­ri­le ar­he­o­lo­gi­ce în zo­nă au fost înce­pu­te în 1913 de is­to­ri­cul Va­si­le Pârvan.De atunci au fost descoperit­e Cas­trul Ro­man,mai mul­te Cas­tel­lum-uri, un Ca­vou Ro­man din se­co­lul III d.Hr.,de­po­zi­te de am­fo­re cu ce­re­a­le,dar și mai mul­te sar­co­fa­ge ro­ma­ne.Unul din­tre aces­tea a fost des­co­pe­rit pe stra­da Lo­zo­veni, la câți­va ki­lo­me­tri de zo­na Cas­tru­lui,ce­ea ce de­mon­stre­a­ză că între­a­ga zo­nă es­te pli­nă de vestigii ro­ma­ne.Foar­te im­por­tan­tă es­te și o ne­cro­po­lă des­co­pe­ri­tă în 1975 de ar­he­o­lo­gul Mi­ha­la­che Bru­diu,ca­re de­mon­stre­a­ză tre­ce­rea la crești­nism a po­pu­lați­ei da­co­ro­ma­ne chiar din pe­ri­oa­da în ca­re crești­nii erau pri­go­niți în Impe­ri­ul Ro­man și se re­fu­giau la mar­gi­nea im­pe­ri­u­lui.Aici a fost des­co­pe­rit și mor­mântul lui Inno­cens, un

mi­li­tar da­co-ro­man înmor­mântat du­pă un ri­tual creștin.

Tur­nul oc­to­go­nal,unic la for­ti­fi­cați­i­le ro­ma­ne din România

Du­pă mai mult de o su­tă de ani de la pri­me­le des­co­pe­riri,cer­ce­tă­ri­le ar­he­o­lo­gi­ce au fost re­lua­te anul tre­cut cu sco­pul de a fi pu­se în va­loa­re aces­te vestigii prin con­stru­i­rea unui mu­zeu de sit.Să­pă­tu­ri­le ar­he­o­lo­gi­ce din ul­ti­me­le luni au scos la ive­a­lă mai mul­te ele­men­te ale for­ti­fi­cați­i­lor de la Barboși-Tirighina,prin­tre ca­re ce­le trei va­luri de apă­ra­re ale Cas­tru­lui,un de­po­zit de proi­ec­ti­le din pia­tră,trei lo­cu­i­nțe cu aco­pe­rișu­ri­le pră­buși­te,ca­re erau pa­va­te cu că­ră­mi­dă și din­tre ca­re una avea ce­ea ce s-ar nu­mi o in­sta­lație de ca­na­li­za­re.Au mai fost descoperit­e frag­men­te de am­fo­re,mo­ne­de ro­ma­ne din se­co­lul II d.Hr.,dar și alte obi­ec­te.Cea mai im­por­tan­tă des­co­pe­ri­re es­te ace­ea a ru­i­ne­lor tur­nu­lui de ob­ser­vație.„În zo­na cen­tra­lă a aces­tei for­ti­fi­cații se afla un mic turn oc­to­go­nal.În ce­ea ce pri­vește con­sta­tă­ri­le noas­tre,vă pu­tem spu­ne că,pe ba­za unor mo­ne­de din vre­mea lui Anto­ni­us Pi­us,îl da­tăm un­de­va la mij­lo­cul se­co­lu­lui II d.Hr. Va fi,cu si­gu­ra­nță,pi­e­sa cen­tra­lă va­lo­ri­fi­ca­tă aici,în Cas­tel­lum.Arhi­tec­tul spe­cia­li­zat în mo­nu­men­te is­to­ri­ce va pro­pu­ne o re­con­sti­tu­i­re a aces­tui edi­fi­ciu.Vor fi re­con­sti­tu­i­te câte­va asi­ze din turn.Avem 7 din­tre ce­le 8 la­turi foar­te bi­ne păs­tra­te”, ne-a de­cla­rat coor­do­na­to­rul lu­cră­ri­lor,ar­he­o­lo­gul Ga­bri­el Ju­gă­na­ru.Po­tri­vit aces­tu­ia, tur­nul oc­to­go­nal es­te o con­stru­cție uni­cat, cel puțin în pri­vi­nța ves­ti­gi­i­lor ro­ma­ne din România,pen­tru că es­te sin­gu­rul con­stru­it cu 8 la­turi,în ge­ne­ral tur­nu­ri­le con­stru­i­te de ro­mani fi­ind he­xa­go­na­le.„Es­te până acum sin­gu­rul turn cu opt la­turi cu­nos­cut din Epo­ca Ro­ma­nă,cel puțin în România. Era un turn de ob­ser­vație,ca­re a fun­cți­o­nat în ul­ti­ma fa­ză de lo­cu­i­re aici,în Cas­tel­lum. Es­te o des­co­pe­ri­re im­por­tan­tă”.

Cea mai ma­re ce­ta­te ro­ma­nă din Mol­do­va de­vi­ne mu­zeu de sit

ma­re ce­ta­te ro­ma­nă din Mol­do­va, au fost con­stru­i­te mai mul­te ha­le un­de au fost dez­vol­ta­te afa­ceri de tran­ziție ca­re însă nu au avut prea mult suc­ces, fi­ind ul­te­ri­or aban­do­na­te. Ru­i­ne­le aces­tor ha­le vor fi de­mo­la­te, iar în lo­cul lor va fi con­stru­it un mu­zeu de sit. În no­ul spațiu mu­ze­al își vor gă­si lo­cul toa­te ves­ti­gi­i­le descoperit­e în situl ar­he­o­lo­gic Barboși-Tirighina și afla­te în co­le­cți­i­le Mu­zeu­lui de Is­to­rie Ga­lați, dar și o ma­re par­te din ves­ti­gi­i­le ce­le mai im­por­tan­te descoperit­e aici și ca­re, da­to­ri­tă va­lo­rii lor, au fost pre­lua­te de mu­ze­e­le din Bu­cu­rești și din Iași. „În acest mu­zeu de sit vor fi adu­se în pro­po­rție de 60-70% toa­te ar­te­fac­te­le ca­re au fost descoperit­e pe tot are­a­lul si­tu­lui, înce­pând din 1913 și până în pre­zent.Tot aici vor ajun­ge pi­e­se de ce­ra­mi­că, dar și nu­mis­ma­ti­că, afla­te la in­sti­tu­te­le de arheologie din Bu­cu­rești și din Iași sau la Com­ple­xul Mu­ze­al Mol­do­va”, spu­ne Cris­tian Căl­dă­ra­ru, di­rec­to­rul Mu­zeu­lui de Is­to­rie Ga­lați.

Pen­tru con­stru­i­rea mu­zeu­lui, Primăria Ga­lați a încheiat cu re­pre­zen­ta­nții Mi­nis­te­ru­lui Dez­vol­tă­rii Re­gi­o­na­le con­trac­tul de fi­na­nța­re a proi­ec­tu­lui „Pu­ne­rea în va­loa­re a si­tu­lui ar­he­o­lo­gic Ti­ri­ghi­naBar­boși”. Proi­ec­tul va fi re­a­li­zat în ba­za unei fi­na­nțări obți­nu­te prin POR 20142020,Axa Pri­o­ri­ta­ră 5 – „Îmbu­nă­tăți­rea me­di­u­lui ur­ban și con­ser­va­rea, pro­te­cția și va­lo­ri­fi­ca­rea du­ra­bi­lă a pa­tri­mo­ni­u­lui cul­tu­ral”.Va­loa­rea to­ta­lă a proi­ec­tu­lui es­te de 15,4 mi­li­oa­ne lei, din ca­re asis­ten­ţa fi­nan­cia­ră ne­ram­bur­sa­bi­lă re­pre­zin­tă 8,5 mi­li­oa­ne lei.Ter­me­nul de fi­na­li­za­re a lu­cră­ri­lor es­te 31 oc­tom­brie 2020.

Inno­cens,pri­mul da­co-ro­man încrești­nat

Pi­e­sa cea mai im­por­tan­tă din no­ul mu­zeu va fi cu si­gu­ra­nță mor­mântul lui Inno­cens,con­si­de­rat de is­to­rici pri­mul da­co­ro­man încrești­nat. Mor­mântul său a fost des­co­pe­rit în anii ᾽70 în zo­na Cas­tru­lui Ro­man. În mor­mântul aces­tu­ia a fost gă­si­tă o agra­fă pe ca­re es­te gra­vat un de­sen cu doi pești, sim­bol al crești­nis­mu­lui, dar și alte obi­ec­te de ri­tual creștin. „Din­tre pi­e­se­le ce­le mai im­por­tan­te, aici va po­po­si mor­mântul lui Inno­cens, con­si­de­rat pri­mul da­co-ro­man creștin,Inno­cens însem­nând «Ne­vi­no­va­tul».A fost des­co­pe­rit de ar­he­o­lo­gul Ion Dra­go­mir”,a mai pre­ci­zat di­rec­to­rul Mu­zeu­lui de Is­to­rie Ga­lați, adău­gând că, înain­te de a fi adus la mu­zeul de sit, mor­mântul lui Inno­cens va fi ex­pus o pe­ri­oa­dă la Mu­zeul Is­to­ri­ei, Cul­tu­rii și Spi­ri­tua­li­tății Crești­ne din Ga­lați, al Arhi­e­pis­co­pi­ei Du­nă­rii de Jos.

Ar­he­o­lo­gul Ga­bri­el Ju­gă­na­ru Să­pă­turi ar­he­o­lo­gi­ce re­cen­te Zo­na Cas­tru­lui Ro­man

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.