Ca­re sunt efectele mondializă­rii

La re­cen­ta reu­ni­u­ne a mi­niștri­lor de Fi­nan­ţe din G7, au fost lan­sa­te aver­tis­men­te con­tra „ris­cu­ri­lor se­ri­oa­se” pu­se de mo­ne­de­le vir­tua­le ca­re pot des­ta­bi­li­za eco­no­mia mon­dia­lă și ar­hi­tec­tu­ra fi­nan­cia­ră fă­ră o re­gle­men­ta­re stric­tă.

Romania Libera - - Prima Pagina - ga­bri­e­la.an­ghel @ro­ma­nia­li­be­ra.ro

La re­cen­ta reu­ni­u­ne a mi­niștri­lor de Fi­na­nțe din G7, au fost lan­sa­te aver­tis­men­te con­tra „ris­cu­ri­lor se­ri­oa­se” pu­se de mo­ne­de­le vir­tua­le ca­re pot des­ta­bi­li­za eco­no­mia mon­dia­lă și ar­hi­tec­tu­ra fi­nan­cia­ră fă­ră o re­gle­men­ta­re stric­tă.

În iu­lie 1944 la Bret­ton Woods, în SUA, s-au năs­cut aces­te do­uă in­sti­tuții la iniția­ti­va a 44 țări – în cur­sul ce­lui de al doi­lea răz­boi mon­dial - pen­tru a evi­ta o no­uă cri­ză ase­me­nea ce­lei din 1929. Re­pre­zen­ta­nții ma­ri­lor nați­uni, reu­niți în lu­xo­sul Mo­unt Was­hin­gton Ho­tel din New Ham­pshi­re (nord-es­tul SUA) au schițat împreu­nă no­ua ar­hi­tec­tu­ră a sis­te­mu­lui mo­ne­tar in­ter­nați­o­nal și au fost cre­a­te Fon­dul Mo­ne­tar In­ter­nați­o­nal (FMI) și Ban­ca Mon­dia­lă (BM) însăr­ci­na­te cu asi­gu­ra­rea sta­bi­li­tății fi­nan­cia­re și aju­ta­rea re­con­stru­cți­ei Eu­ro­pei.Mi­si­u­nea FMI era ga­ran­ta­rea sta­bi­li­tății fi­nan­cia­re mon­dia­le în timp ce Ban­ca Mon­dia­lă tre­bu­ia să lu­cre­ze la re­con­stru­cție și dez­vol­ta­re înain­te de a se de­di­ca re­du­ce­rii să­ră­ci­ei. Per­ce­pu­te ca mij­loa­ce de con­trol în mâi­ni­le pu­te­ri­lor oc­ci­den­ta­le, ele au sus­ci­tat con­ti­nuu scep­ti­cism și cri­tici. Cu 189 de țări mem­bre, aces­te in­sti­tuții fi­nan­cia­re mul­ti­la­te­ra­le aco­pe­ră astă­zi cva­si-to­ta­li­ta­tea nați­u­ni­lor lu­mii.

Le­a­der­shi­pul in­sti­tuți­i­lor de la Bret­ton Woods tre­bu­ie să evo­lue­ze – FMI a fost con­dus me­reu de un eu­ro­pe­an iar Ban­ca Mon­dia­lă de un ame­ri­can, o re­gu­lă con­tes­ta­tă în timp ce alte țări, cum es­te Chi­na, dețin o pon­de­re con­si­de­ra­bi­lă în eco­no­mia mon­dia­lă. În mo­men­tul în ca­re FMI es­te în cău­ta­rea unui suc­ce­sor pen­tru Chris­ti­ne La­gar­de, che­ma­tă să con­du­că Ban­ca Cen­tra­lă Eu­ro­pe­a­nă, o re­par­ti­za­re mai bu­nă a ță­ri­lor i-ar întări le­gi­ti­mi­ta­tea, ex­pe­rții es­ti­mând că în ace­as­tă pe­ri­oa­dă s-ar pu­tea con­frun­ta cu o pre­fa­ce­re to­ta­lă a sis­te­mu­lui fi­nan­ciar in­ter­nați­o­nal sub efec­tul mo­ne­de­lor vic­tua­le. De par­tea sa, Ban­ca Mon­dia­lă tre­bu­ie să-și re­du­blșe­ze efor­tu­ri­le pen­tru ata­ca­rea schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce ca­re pro­voa­că de­pla­sări în ma­să de po­pu­lații. Da­că nu se fa­ce ni­mic, 145 mi­li­oa­ne de „mi­gra­nți cli­ma­tici” vor fu­gi până în 2050 din Afri­ca sub­sa­ha­ria­nă, din Asia de sud-est sau din Ame­ri­ca La­ti­nă din cau­za scă­de­rii pro­du­cți­ei agri­co­le, pe­nu­ri­i­lor de apă sau a crește­rii ni­ve­lu­lui mă­ri­lor. FMI și BM re­cu­nosc ne­ce­si­ta­tea luă­rii în cont a pre­ju­di­ci­i­lor mondializă­rii ca­re a pro­vo­cat o fu­rie ca­re a con­dus la po­pu­lism în ță­ri­le dez­vol­ta­te.Ine­ga­li­tăți­le sunt ex­ce­si­ve, su­sți­ne Da­vid Lip­ton, di­rec­tor ge­ne­ral adin­te­rim al FMI, și in­vi­tă gu­ver­ne­le să „asi­gu­re ega­li­ta­tea de șan­se”,pen­tru că,în timp ce aliații de la sfârși­tul ce­lui de al doi­lea răz­boi mon­dial au cre­at insti­tuți­i­le, spri­ji­nin­du-se pe coo­pe­ra­re eco­no­mi­că pen­tru pre­veni­rea con­flic­te­lor vi­i­toa­re, „ris­căm (…) un mo­ment in­vers ce­lui de la Bret­ton Woods”. Sem­na­te la 22 iu­lie 1944, ce­le­bre­le acor­duri de la Bret­ton Woods au pla­sat mo­ne­da ame­ri­ca­nă în cen­trul sis­tem­nu­lui mo­ne­tar in­ter­nați­o­nal, or, crește­rea pu­te­rii eco­no­mi­ce a Chi­nei va an­tre­na, în timp, slă­bi­rea do­la­ru­lui. Acum, la ani­ver­sa­rea a 75 de ani a acor­du­ri­lor de la Bret­ton Woods, sis­te­mul mo­ne­tar aflat în vi­goa­re nu mai are mul­te în co­mun cu cel de­fi­nit în New Ham­pshi­re. Acor­du­ri­le au ex­plo­dat în 1971 când SUA lui Ni­xon im­pri­ma do­lari pen­tru fi­na­nța­rea răz­boi­u­lui din Vi­et­nam, aban­do­nând con­ver­ti­bi­li­ta­tea în aur. Doi ani mai târziu, a fost in­stau­rat sis­te­mul ra­tei de schimb fluc­tuan­te. De atunci, cur­sul ma­jo­ri­tății de­vi­ze­lor fluc­tue­a­ză li­ber, în fun­cție de ofer­tă și de ce­re­re. Fă­ră ca asta să afec­te­ze he­ge­mo­nia bi­le­tu­lui ver­de.

FOTO: SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.