„ANAF are niş­te ser­ve­re, iar când cra­pă aces­tea, se co­nec­te­a­ză la alte ser­ve­re“

Romania Libera - - Op & Ed -

-am re­la­tat apoi, pe scurt, dis­cu­ţia pe ca­re o avu­se­sem cu in­for­ma­ti­cia­nul de ban­că. Cum stau lu­cru­ri­le acum? „ANAF are niş­te ser­ve­re, ştiam eu, iar când cra­pă aces­tea, se co­nec­te­a­ză la alte ser­ve­re“,a răs­puns Ben­ţa.Dar ale cui sunt aces­te ser­ve­re? Ex­per­tul mi-a răs­puns: „Din ce ştiu eu, o altă in­sti­tu­ţie a sta­tu­lui ro­mân are niş­te ser­ve­re mai bu­ne şi mai mul­te. Ace­as­ta poa­te ori­când să tra­gă un ca­blu, dar exis­tă o di­rec­ti­vă eu­ro­pe­a­nă, con­form că­reia da­te­le ob­ţi­nu­te de o in­sti­tu­ţie se fo­lo­sesc în sco­pul în ca­re le-a luat ace­as­tă in­sti­tu­ţie“.

I-am spus spe­cia­lis­tu­lui că,du­pă câte ştiu, exis­tă câte­va in­sti­tu­ţii cu ser­ve­re mai per­for­man­te de­cât ANAF: ser­vi­ci­i­le se­cre­te şi com­pa­nia Te­le­co­mu­ni­ca­ţii CFR SA, într-o vre­me atât de per­for­man­tă încât avea cea mai bu­nă re­ţea de fi­bră op­ti­că din ţa­ră. E vor­ba des­pre una din­tre aces­te en­ti­tă­ţi? „Nu e ni­ci­u­na din­tre ce­le enu­me­ra­te de dvs., dar tot bu­nă e şi ace­ea“, mi-a răs­puns ex­per­tul.

Pro­ble­ma, din punc­tul meu de ve­de­re, stă ast­fel:

1. Fap­tul că da­ta­ba­se for­ma­tă de Fisc cu tran­zac­ţi­i­le ce se fac în Ro­mânia e ac­ce­sa­tă de o ter­ţă en­ti­ta­te es­te grav şi ar pu­tea, cred, să in­tre în aten­ţia or­ga­ne­lor de spe­cia­li­ta­te.Nu mi-a tre­cut ni­ci­o­da­tă prin cap aşa ce­va.Impor­tant es­te şi ca­re e in­sti­tu­ţia la ca­re se co­nec­te­a­ză Fis­cul, pen­tru că, în func­ţie de asta, lu­cru­ri­le pot că­pă­ta ce­le mai fe­lu­ri­le co­no­ta­ţii.

2. Da­că me­di­ul de afa­ceri, în an­sam­blu, a in­ves­tit o su­mă enor­mă (500.000 de ca­se

Si­tua­ţia în eco­no­mia unui stat e flu­i­dă. O dez­vol­ta­re eco­no­mi­că a zo­ne­lor să­ra­ce ar tre­bui să fie acom­pa­nia­tă de aug­men­ta­rea ba­te­ri­ei de ser­ve­re din re­gi­u­ni­le res­pec­ti­ve. E de aştep­tat ca în vi­i­tor, da­că se con­stru­i­eş­te Au­tos­tra­da Mol­do­va, afa­ce­ri­le să ex­plo­de­ze aici ca în nord-ves­tul ţă­rii sau în Ba­nat.

de mar­cat cu jur­nal elec­tro­nic x 1.000 de lei ca­sa de mar­cat, şi aces­ta e pre­ţul mi­nim = 500 mi­li­oa­ne de lei, adi­că pes­te 100 mi­li­oa­ne de eu­ro), iar tu, stat ro­mân, nu te învred­ni­ceş­ti să re­ac­ţi­o­ne­zi in­sti­tu­ţi­o­nal pe po­tri­vă, înse­am­nă in­do­len­ţă.

3. Am so­li­ci­tat ANAF, via Mi­nis­te­rul Fi­nan­ţe­lor Pu­bli­ce, pe Le­gea 544, să ne răs­pun­dă la câte­va între­bări, pen­tru a avea şi punc­tul de ve­de­re al in­sti­tu­ţi­ei din stra­da Apo­lo­dor.Acest răs­puns întârzie. Ca şi cel la întrebăril­e pu­se în apri­lie 2018, răs­puns ca­re a venit pe 25 iu­nie 2018. Pro­ba­bil că-l vom afla şi pe aces­ta.Tot din Da­masc.

Insist asu­pra ches­ti­u­nii ser­ve­ru­lui. Nu es­te vor­ba, în acest caz, des­pre o sim­plă ban­că, ci des­pre un sis­tem na­ţi­o­nal mai com­plex de­cât îţi ima­gi­ne­zi la pri­ma ve­de­re. Fis­cul nu ştie ni­mic, în pre­zent, des­pre câte tran­zac­ţii fac ro­mânii.

Am mai pus an­te­ri­or aces­te între­bări: 1. Câte tran­zac­ţii fac ro­mânii într-o zi, în me­die?; 2. Ca­re es­te nu­mă­rul ma­xim de tran­zac­ţii?; 3. Ca­re es­te va­loa­rea aces­to­ra?; 4. Ca­re es­te zi­ua cu ce­le mai mul­te tran­zac­ţii din an?; 5. Ca­re es­te si­tua­ţia de­fal­ca­tă pe ju­de­ţe la pri­me­le pa­tru între­bări?; 6.Ca­re sunt ju­de­ţe­le frun­ta­şe şi ca­re sunt co­da­şe­le?

Pu­tem pre­su­pu­ne că ju­de­ţe­le ce­le mai să­ra­ce, pre­cum Vas­lui, Te­le­or­man, Olt sau Gorj, sunt în coa­da to­pu­lui. Un răs­puns la aces­te între­bări di­men­si­o­nea­ză ar­hi­tec­tu­ra infor­ma­ti­că ne­ce­sa­ră. Am su­ge­rat că so­lu­ţia ar fi ca ANAF să fa­că un proi­ec­tpi­lot într-un ju­deţ să­rac, să di­men­si­o­ne­ze ba­te­ria de ser­ve­re ne­ce­sa­ră, apoi să-l re­pli­che­ze na­ţi­o­nal.

E de pre­su­pus că ma­ri­le cen­tre co­mer­cia­le (mall, hi­per­mar­ket) sunt mag­net de tran­zac­ţii. În aria lor ad­mi­nis­tra­ti­vă, ba­te­ria de ser­ve­re tre­bu­ie să fie mai ma­re. Si­tua­ţia în eco­no­mia unui stat e flu­i­dă. O dez­vol­ta­re eco­no­mi­că a zo­ne­lor să­ra­ce ar tre­bui să fie acom­pa­nia­tă de aug­men­ta­rea ba­te­ri­ei de ser­ve­re din re­gi­u­ni­le res­pec­ti­ve. E de aştep­tat ca în vi­i­tor, da­că se con­stru­i­eş­te Au­tos­tra­da Mol­do­va, afa­ce­ri­le să ex­plo­de­ze aici ca în nord-ves­tul ţă­rii sau în Ba­nat.

Stra­te­gii gu­ver­na­men­ta­li ar tre­bui să gânde­as­că în per­spec­ti­vă şi să dez­vol­te sis­te­mul în func­ţie de ce vor să fa­că din Ro­mânia. Aşa se întâmplă când te arunci într-o ches­ti­u­ne ale că­rei di­men­si­uni ori nu le bă­nu­i­eş­ti,ori nu-ţi pa­să,pur şi sim­plu. Aşa se întâmplă atunci când ceri la 500.000 de ac­tori eco­no­mici din între­a­ga ţa­ră să in­ves­te­as­că în ca­se de mar­cat cu jur­nal elec­tro­nic fă­ră ca tu să fii pre­gă­tit să re­ac­ţi­o­ne­zi in­sti­tu­ţi­o­nal co­res­pun­ză­tor.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.