Tsahal – într-un context geostrategic nou
Potrivit cotidianului pan-arab „Asharq al-Awsar“, avioane F-35 ale Tsahal (armata israeliană) au vizat miliţii șiite pro-iraniene. Raidurile au avut loc pe 19 și 28 iulie, la Al-Chouhada și respectiv în tabăra Ashraf, o bază pro-iraniană din nord-estul Ba
Potrivit cotidianului pan-arab „Asharq al-Awsar“, avioane F-35 ale Tsahal (armata israeliană) au vizat miliții șiite pro-iraniene. Raidurile au avut loc pe 19 și 28 iulie, la Al-Chouhada și respectiv în tabăra Ashraf, o bază pro-iraniană din nord-estul Bagdadului.
Statul evreu, care nu comentează decât rareori operațiunile pe care le efectuează în afara teritoriului său, nu a confirmat, dar nici nu a dezmințit această informație sensibilă ce a dezvăluit că armata israeliană Tsahal a lovit ținte iraniene în Irak, pentru prima oară după raidul asupra reactorului nuclear de la Bagdad din iunie 1981. De atunci, strategia israeliană nu s-a schimbat – statul evreu nu va permite deținerea armei atomice sau chimice de către o putere militară arabo-musulmană în Orientul Mijlociu. În trecut, inamicul era în principal Irakul sunnit al lui Saddam Hussein; astăzi, după retragerea forțelor americane,această țară riscă să basculeze spre dominația șiită iraniană, după cum estimează experți și analiști citați de presa israeliană.
Într-un interviu acordat site-ului specializat Breaking Defense, Amos Yadlin, fost general maior în armata israeliană a aerului, a confirmat că Israelul se află în spatele celor două atacuri recente din Irak. Până acum, Israelul cantona loviturile
asupra forțelor iraniene sau proiraniene în Siria vecină. Din ianuarie 2013, aviația israeliană a vizat în teritoriul sirian zeci de ținte ale Hezbollah sau ale Gardienilor Revoluției islamice (Pasdaran), arma ideologică a regimului de la Teheran, făcând zeci de victime. Obiectivul Tel Avivului este împiedicarea implantării militare a Iranului la porțile Israelului. Fiecare mișcare de trupe, fiecare transfer de arme sau planificare a unui atac sunt supravegheate de Tsahal și de serviciile secrete israeliene. Acoperirea operațională prin drone, rachete sau avioane invizibile F-35 permite lovirea țintelor inamice oriunde în regiunea Orientului Mijlociu și, spre deosebire de trecut, misiunile Tsahal sunt mult mai îndepărtate și mai complexe.
De la intervenția Iranului în Siria,armata israeliană a operat unele lovituri aeriene pentru a împiedica Iranul și aliații săi, Hezbollah și Hamas, să stabilească o prezență permanentă în cadrul armatei lui Bashar al-Assad și asupra Platoului Golan, să susțină financiar și militar Hamas și să aducă arme pe cale maritimă prin Beirut,fie prin cargouri ce tranzitează aeroportul din Damasc,fie pe cale terestră. Active în Siria, forțele Gardienilor Revoluției iraniene sunt prezente și în Irak, unde au participat la victoria contra jihadiștilor Statului Islamic. Problema este că o mare parte acestor miliții este pro-iraniană și este antrenată și finanțată de Iran. Anul trecut, premierul irakian a somat aceste grupări să aleagă între militantismul politic și acțiunea militară în scopul ruperii legăturilor cu Iranul. Dar grupările cele mai puternice – Assaib Ahl al-Haq, organizația Badr, miliția Kataib Hezbollah și Hezbollah al-Nujaba – refuză în continuare să se rupă de Teheran și să depună armele. Aceste miliții fac parte din forțele irakiene și devin periculoase pentru forțele occidentale aflate în Irak. În plină criză între Washington și Teheran după retragerea americană din acordul nuclear iranian, milițiile șiite sunt acuzate că sunt brațul armat al Iranului și îi servesc interesele în Irak. În august anul trecut, Reuters dezvăluia că Iranul a transferat acestor miliții irakiene rachete balistice cu rază de acțiune cuprinsă între 200 și 700 km,oferindu-le „mijloacele de a riposta unui atac“din partea adversarilor în regiune.