România, mai aproape de Statele Unite
În patru ani de mandat, președintele Iohannis a întreprins două vizite la Casa Albă și niciuna cu liderul Kremlinului, deţinătorul Tezaurului României și vecinul „tezaurului“Mării Negre.
În patru ani de mandat, președintele Iohannis a întreprins două vizite la Casa Albă și niciuna cu liderul Kremlinului, deţinătorul Tezaurului României și vecinul „tezaurului“Mării Negre.
Acest parteneriat major cu Casa Albă trebuie fructificat de ambele părți, un lucru pe care americanii îl apreciază la omologii lor. „Fructele“întâlnirii de la jumătatea anului 2017 nu se văd pentru România.
Acest parteneriat major cu Casa Albă trebuie fructificat de ambele părți, un lucru pe care americanii îl apreciază la omologii lor. „Fructele“întâlnirii de la jumătatea anului 2017 nu se văd pentru România, președintele Iohannis a susținut statul de drept și a continuat lupta anticorupție, însă în ceea ce privește investițiile americane, parteneriatele pe diverse domenii de mare importanță, cum ar fi autostrăzile, nu sunt nici măcar sub formă de proiect dezbătute în CSAT. Lipsa autostrăzilor nu pare să fie pe lista „atentatelor la siguranța națională“.
Nici Guvernul Cioloș, nici cel PSD-ALDE nu au îndeplinit cerințele investitorilor autohtoni și străini,îndepărtându-i de la masa discuțiilor prin inacțiunea față de abuzurile judiciare ale contestațiilor nesfârșite și blocarea proiectelor în instanță de către răuvoitori.
Tezaurul României,Nord Stream II și „gazele naturale din Marea Neagră“
Președintele Iohannis nu a avut nicio întâlnire cu președintele Putin în toți cei 4 ani de mandat. O politică externă dezastruoasă și în defavoarea dezvoltării României. Rezultatele sunt vizibile și de mare impact: România a pierdut locul de membru nepermanent în Consiliul ONU, „independența energetică“nu există, Rusia ocolește România,Ungaria – partenerul de nădejde al Rusiei – jonglează cu gazele României,Austria pune și ea bețe în roate la dorința liderului de la Kremlin. Cu toate acestea, partenerul strategic american, prin președintele Trump, nu s-a sfiit să-și vadă omologul de la Kremlin cu o frecvență destul de mare, în ciuda celei mai mari dispute, cea cu privire la Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF). Fără un acord cu Rusia,se alege praful de bogăția uitată a României din cuferele de la Kremlin,dar și de mult lăudata „independență energetică“În decembrie 1916,România decidea transmiterea temporară a Tezaurului în Rusia. În august 1916, România a intrat în Primul Război Mondial de partea Aliaților. În noiembrie 1916, Consiliul Național al Băncii Centrale a României a decis să transmită, pentru păstrare temporară, întregul său Tezaur aliatului său – Rusia, care, de fapt, își oferise cu amabilitate serviciile. La 2 decembrie Banca Centrală a decis, iar la 12 decembrie Consiliul de Miniștri al României a aprobat această decizie. Guvernul rus s-a angajat nu doar să pregătească transferarea, dar a și garantat integritatea necondiționată a Tezaurului României atât în timpul transportării, cât și pe întreaga durată a ulterioarei lui păstrări.
Izolarea României pe plan „energetic“este deplină
Toate conductele care se construiesc ocolesc România prin sud și nord,iar toate conductele care se proiectează ocolesc România pe la vest.
Nord Stream II – Rușii vor ocoli Ucraina prin nord,cu sistemul de conducte Nord Stream (I și II, având o capacitate de 110 miliarde mc) și prin sud, cu sistemele de conducte Blue Stream și Turk Stream (având o capacitate de peste 47 miliarde mc).Dar aceste două rute ocolitoare, prin nordul și sudul continentului,vor ocoli nu doar Ucraina,ci și România.
Proiectul BRUA este de 1,75 miliarde mc anual, iar rezervele din Marea Neagră sunt de 2,7 miliarde mc anual. Inițial, Ungaria a promis că va tranzacționa gazele care vin din România, dar Transgaz nu are confirmate contractele de rezervare de gaz, iar mai nou, nici conducta care să verse gazele de la Marea Neagră în conducta BRUA nu are rezervare de capacitate.