Re­a­cția BNR la co­men­ta­ri­i­le lui Ilie Șer­bă­nes­cu pri­vind pro­fi­tul sis­te­mu­lui ban­car

Di­rec­ţia Su­pra­ve­ghe­re din ca­drul Băn­cii Na­ţi­o­na­le a Ro­mâni­ei (BNR) a re­ac­ţi­o­nat la co­men­ta­ri­i­le pu­bli­ca­te de ana­lis­tul eco­no­mic Ilie Șer­bă­nes­cu în zia­rul “Ro­mânia li­be­ră” pri­vind pro­fi­tul sis­te­mu­lui ban­car și ni­ve­lul in­di­ca­to­ri­lor de pro­fi­ta­bi­li­ta­te.

Romania Libera - - Prima Pagina - an­dre­ea.an­drei @ro­ma­nia­li­be­ra.ro

Po­tri­vit BNR, co­men­ta­ri­i­le pu­bli­ca­te de Ilie Șer­bă­nes­cu in­duc în eroa­re opi­nia pu­bli­că pri­vi­tor la ran­da­men­tul ge­ne­ra­li­zat în sis­te­mul ban­car.

Po­tri­vit BNR, co­men­ta­ri­i­le pu­bli­ca­te de Ilie Șer­bă­nes­cu in­duc în eroa­re opi­nia pu­bli­că pri­vi­tor la ran­da­men­tul ge­ne­ra­li­zat în sis­te­mul ban­car.

Re­dăm in­te­gral re­a­cția doam­nei Iuliana Ma­ri­nes­cu, șef ser­vi­ciu, Di­re­cția Su­pra­ve­ghe­re din BNR:

„Ana­li­za da­te­lor sta­tis­ti­ce din sis­te­mul ban­car, un pro­ces de­ja înde­lung me­dia­ti­zat, con­ti­nuă să evi­de­nți­e­ze su­bi­ec­te ca­re se me­nțin în ac­tua­li­ta­te. Sunt su­bi­ec­te de o im­por­ta­nță car­di­na­lă pen­tru ana­liști, pen­tru in­ves­ti­tori și pen­tru toți cei in­te­re­sați de viața eco­no­mi­co-fi­nan­cia­ră a ță­rii. Dar nu toa­te aces­te analize au la ba­ză in­for­mații com­ple­te. Și nu toa­te ofe­ră in­for­mații com­ple­te. În spați­ul pu­blic apar și in­for­mații con­fu­ze, ba­za­te pe da­te «scoa­se din con­text», co­nți­nând ine­xac­ti­tăți. Ori­ca­re ar fi te­me­le: co­ta de piață, mar­ja de do­bândă, pro­fi­ta­bi­li­ta­tea sis­te­mu­lui ban­car, cos­tul cre­di­tă­rii, ra­por­tul între ca­pi­ta­lul nați­o­nal și ca­pi­ta­lul străin sau mul­te alte­le. Exem­pli­fic. Co­men­ta­ri­i­le ve­hi­cu­la­te de­se­ori în pre­să, le­ga­te de pro­fi­tul sis­te­mu­lui ban­car și de ni­ve­lul in­di­ca­to­ri­lor de pro­fi­ta­bi­li­ta­te – și am în ve­de­re, cu de­o­se­bi­re, trei co­men­ta­rii pu­bli­ca­te de dom­nul Ilie Șer­bă­nes­cu, în zia­rul «Ro­mânia li­be­ră : «Mi­nu­na­te­le bănci străi­ne din Ro­mânia – pro­fi­turi fă­ră fi­na­nța­rea eco­no­mi­ei , din 27.02.2019; «În de­cla­ra­rea pro­fi­tu­ri­lor, ca­pi­ta­lul ro­mânesc a ajuns un fel de sfânt , din 24.04.2019 și «Isărescu re­loa­ded din 17.07.2019

–, pe lângă fap­tul că pro­duc con­fu­zii sau stârnesc po­le­mici, in­duc o per­ce­pție fal­să asu­pra ran­da­men­tu­lui ge­ne­ra­li­zat în sis­te­mul ban­car. Invo­ca­rea unor «pro­fi­turi-re­cord , de fo­los cu de­o­se­bi­re unor po­li­ti­ci­eni pen­tru a jus­ti­fi­ca o se­rie de mă­suri le­gis­la­ti­ve «po­pu­lis­te , da­te în gra­bă și fă­ră o dez­ba­te­re lar­gă, între ca­re și OUG 114/2018, es­te me­ni­tă să de­na­tu­re­ze re­a­li­ta­tea de an­sam­blu a sis­te­mu­lui ban­car. În fapt, ce­ea ce se omi­te frec­vent es­te că, bu­năoa­ră, ran­da­men­tul ca­pi­ta­lu­lui de pes­te 17% pu­bli­cat de Au­to­ri­ta­tea Ban­ca­ră Eu­ro­pe­a­nă nu ex­pri­mă sis­te­mul ban­car ro­mânesc în între­gul său, ci doar per­for­ma­nțe­le primelor trei in­sti­tuții de cre­dit (ca mă­ri­me) din ța­ra noas­tră, în ge­ne­ral cu re­zul­ta­te su­pe­ri­oa­re me­di­ei sis­te­mu­lui și ce­lor mai mul­te din­tre in­sti­tuți­i­le de cre­dit. În ca­zul ță­ri­lor cu un sec­tor ban­car de di­men­si­uni re­du­se, cum es­te și ca­zul Ro­mâni­ei, me­to­do­lo­gia uti­li­za­tă de ABE pen­tru ne­ce­si­tăți pro­prii de analiză pre­ve­de ca eșan­ti­o­nul să cu­prin­dă pri­me­le trei in­sti­tuții de cre­dit du­pă mă­ri­mea ac­ti­ve­lor con­ta­bi­le.

Ana­li­za da­te­lor sta­tis­ti­ce din sis­te­mul ban­car, un pro­ces de­ja înde­lung me­dia­ti­zat, con­ti­nuă să evi­de­nți­e­ze su­bi­ec­te ca­re se me­nțin în ac­tua­li­ta­te."

IULIANA MA­RI­NES­CU, șef ser­vi­ciu, Di­rec­ţia Su­pra­ve­ghe­re din BNR

Re­a­li­tăți­le din între­gul sis­tem, pen­tru a fi re­da­te exact, im­pun o analiză apro­fun­da­tă. Și, mai cu se­a­mă, ba­za­tă pe in­for­mații exac­te și, to­to­da­tă, re­le­van­te.

Co­ta de piață și așa-zi­sul mo­no­pol al ca­pi­ta­lu­lui străin

Re­gle­men­tă­ri­le ca­re gu­ver­nea­ză ac­ti­vi­ta­tea ban­ca­ră în pre­zent, în ma­re par­te con­sfi­nți­te în re­gu­la­men­te eu­ro­pe­ne cu im­ple­men­ta­re di­rec­tă în sta­te­le mem­bre – fie că ne re­fe­rim la bănci cen­tra­le, fie la in­sti­tuții de cre­dit - evi­de­nția­ză anu­mi­te ce­ri­nțe de pu­bli­ca­re pe ca­re tre­bu­ie să le ur­me­ze. Toc­mai în ra­port cu aces­te ce­ri­nțe - și cu mul­te alte­le - ra­poar­te­le anua­le, bu­le­ti­ne­le lu­na­re și ori­ce alte in­for­mații pu­bli­ca­te pe­ri­o­dic de că­tre ban­ca cen­tra­lă sunt al­că­tu­i­te res­pec­tând cri­te­rii ca­re să asi­gu­re o ima­gi­ne cu­prin­ză­toa­re, co­rec­tă și ac­tua­li­za­tă a ten­di­nțe­lor din sis­te­mul ban­car ro­mânesc, a pre­ve­de­ri­lor le­ga­le ca­re îl gu­ver­nea­ză, a prin­ci­pa­li­lor in­di­ca­tori de pru­de­nță și chiar a mă­su­ri­lor și san­cți­u­ni­lor ca­re sunt apli­ca­te in­sti­tuți­i­lor de cre­dit. Toa­te aces­te se­turi de in­for­mații, su­pu­se pe­ri­o­dic ac­tua­li­ză­rii, fac tri­mi­teri la struc­tu­ra sis­te­mu­lui ban­car, ne­lip­si­te fi­ind pre­zen­ta­rea di­men­si­u­nii ac­ti­vi­tății din bănci și a schim­bă­ri­lor din acți­o­na­ria­tul lor. Sim­pla lor con­sul­ta­re ofe­ră ima­gi­nea tran­sfor­mă­ri­lor prin ca­re a tre­cut sis­te­mul ban­car, de la pri­mii ani de fun­cți­o­na­re într-o economie de piață in­ci­pi­en­tă, până la pe­ri­oa­da ac­tua­lă, de in­te­gra­re într-un sis­tem ban­car eu­ro­pe­an gu­ver­nat du­pă re­gu­li uni­ce de pru­de­nță. Un fapt es­te cert: sis­te­mul ban­car ro­mânesc a tre­bu­it, în toți acești ani, să se adap­te­ze noi­lor ce­ri­nțe ale pi­eței con­cu­re­nția­le, ca­re a triat în ce­le din ur­mă ju­că­to­rii de pe piață.

Inițial, crește­rea s-a re­a­li­zat cu pre­că­de­re pe se­a­ma ca­pi­ta­lu­lui au­toh­ton, în con­diți­i­le sta­bi­li­rii unor re­gu­li cla­re de fun­cți­o­na­re, ca­re au încu­ra­jat înfi­i­nța­rea de noi bănci. Ulte­ri­or însă, cen­trul de greu­ta­te s-a de­pla­sat înspre in­sti­tuți­i­le de cre­dit cu ca­pi­tal străin, înde­o­se­bi pe fon­dul li­be­ra­li­ză­rii pi­eței de ca­pi­tal din ța­ra noas­tră. Ace­as­tă ca­rac­te­ris­ti­că a fost de fapt co­mu­nă sis­te­me­lor ban­ca­re în tran­ziție din re­gi­u­ne, un­de a avut loc ace­e­ași crește­re a pre­ze­nței băn­ci­lor cu ca­pi­tal străin prin par­ti­ci­pa­rea aces­to­ra la pri­va­ti­za­rea, re­ca­pi­ta­li­za­rea și, im­pli­cit, la mo­der­ni­za­rea pi­ețe­lor ban­ca­re lo­ca­le. Actua­lul pro­ces es­te însă ex­trem de di­na­mic. Și, deci, în con­ti­nuă transforma­re. Com­pa­ra­tiv cu anul 2008, re­per sem­ni­fi­ca­tiv, fi­in­dcă atunci se sem­na­la cel mai ma­re nu­măr de in­sti­tuții de cre­dit având sta­tut de per­soa­ne ju­ri­di­ce ro­mâne cu ca­pi­tal străin – în to­tal 37 –, nu­mă­rul aces­to­ra s-a res­trâns pro­gre­siv, până la 28, la fi­ne­le lu­nii de­cem­brie 2018. Ce­ea ce înse­am­nă că, du­pă pe­ri­oa­da de crește­re nu­me­ri­că a aces­tui seg­ment, fa­vo­ri­za­tă de opor­tu­ni­tăți­le din eco­no­mia ro­mâneas­că, a ur­mat o pe­ri­oa­dă de scă­de­re, cau­za fi­ind de­zin­ter­me­di­e­rea apă­ru­tă la ni­vel eu­ro­pe­an în pe­ri­oa­da post-cri­ză. Și-au spus atunci cu­vântul atât di­fi­cul­tăți­le ma­jo­re prin ca­re au tre­cut o se­rie de bănci eu­ro­pe­ne, cât și achi­ziți­i­le și fu­zi­u­ni­le apă­ru­te în acest con­text. Un mo­ment cri­tic a fost și cri­za din Gre­cia, ca­re a de­ter­mi­nat res­trânge­rea ma­jo­ră a băn­ci­lor gre­cești de pe pi­ețe­le din sud-es­tul Eu­ro­pei, in­clu­siv din Ro­mânia.

Oda­tă cu re­du­ce­rea nu­me­ri­că, s-a di­mi­nuat sem­ni­fi­ca­tiv și co­ta de piață deți­nu­tă de ca­te­go­ria in­sti­tuți­i­lor de cre­dit cu ca­pi­tal ma­jo­ri­tar străin. Scă­de­rea, de pes­te 13 punc­te pro­cen­tua­le, si­tuându-se la un ni­vel de apro­xi­ma­tiv 77% din to­ta­lul ac­ti­ve­lor sis­te­mu­lui ban­car la fi­ne­le lu­nii de­cem-brie 2017. Po­tri­vit da­te­lor de la mar­tie 2019, ace­as­tă pon­de­re a con­ti­nuat să se res­trângă cu alte do­uă punc­te pro­cen­tua­le. Un fapt im­por­tant: toa­te aces­te sta­tis­tici ur­me­a­ză în ge­ne­ral evo­luți­i­le ca­re au loc în eco­no­mi­i­le nați­o­na­le, în ca­drul de re­gle­men­ta­re și, de ase­me­nea, în stra­te­gi­i­le gru­pu­ri­lor ban­ca­re eu­ro­pe­ne în ce­ea ce pri­vește par­ti­ci­pați­i­le pe di­fe­ri­te­le pi­ețe.”

FOTO: SHUTTERSTO­CK

FOTO: SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.