Reacția BNR la comentariile lui Ilie Șerbănescu privind profitul sistemului bancar
Direcţia Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR) a reacţionat la comentariile publicate de analistul economic Ilie Șerbănescu în ziarul “România liberă” privind profitul sistemului bancar și nivelul indicatorilor de profitabilitate.
Potrivit BNR, comentariile publicate de Ilie Șerbănescu induc în eroare opinia publică privitor la randamentul generalizat în sistemul bancar.
Potrivit BNR, comentariile publicate de Ilie Șerbănescu induc în eroare opinia publică privitor la randamentul generalizat în sistemul bancar.
Redăm integral reacția doamnei Iuliana Marinescu, șef serviciu, Direcția Supraveghere din BNR:
„Analiza datelor statistice din sistemul bancar, un proces deja îndelung mediatizat, continuă să evidențieze subiecte care se mențin în actualitate. Sunt subiecte de o importanță cardinală pentru analiști, pentru investitori și pentru toți cei interesați de viața economico-financiară a țării. Dar nu toate aceste analize au la bază informații complete. Și nu toate oferă informații complete. În spațiul public apar și informații confuze, bazate pe date «scoase din context», conținând inexactități. Oricare ar fi temele: cota de piață, marja de dobândă, profitabilitatea sistemului bancar, costul creditării, raportul între capitalul național și capitalul străin sau multe altele. Exemplific. Comentariile vehiculate deseori în presă, legate de profitul sistemului bancar și de nivelul indicatorilor de profitabilitate – și am în vedere, cu deosebire, trei comentarii publicate de domnul Ilie Șerbănescu, în ziarul «România liberă : «Minunatele bănci străine din România – profituri fără finanțarea economiei , din 27.02.2019; «În declararea profiturilor, capitalul românesc a ajuns un fel de sfânt , din 24.04.2019 și «Isărescu reloaded din 17.07.2019
–, pe lângă faptul că produc confuzii sau stârnesc polemici, induc o percepție falsă asupra randamentului generalizat în sistemul bancar. Invocarea unor «profituri-record , de folos cu deosebire unor politicieni pentru a justifica o serie de măsuri legislative «populiste , date în grabă și fără o dezbatere largă, între care și OUG 114/2018, este menită să denatureze realitatea de ansamblu a sistemului bancar. În fapt, ceea ce se omite frecvent este că, bunăoară, randamentul capitalului de peste 17% publicat de Autoritatea Bancară Europeană nu exprimă sistemul bancar românesc în întregul său, ci doar performanțele primelor trei instituții de credit (ca mărime) din țara noastră, în general cu rezultate superioare mediei sistemului și celor mai multe dintre instituțiile de credit. În cazul țărilor cu un sector bancar de dimensiuni reduse, cum este și cazul României, metodologia utilizată de ABE pentru necesități proprii de analiză prevede ca eșantionul să cuprindă primele trei instituții de credit după mărimea activelor contabile.
Analiza datelor statistice din sistemul bancar, un proces deja îndelung mediatizat, continuă să evidențieze subiecte care se mențin în actualitate."
IULIANA MARINESCU, șef serviciu, Direcţia Supraveghere din BNR
Realitățile din întregul sistem, pentru a fi redate exact, impun o analiză aprofundată. Și, mai cu seamă, bazată pe informații exacte și, totodată, relevante.
Cota de piață și așa-zisul monopol al capitalului străin
Reglementările care guvernează activitatea bancară în prezent, în mare parte consfințite în regulamente europene cu implementare directă în statele membre – fie că ne referim la bănci centrale, fie la instituții de credit - evidențiază anumite cerințe de publicare pe care trebuie să le urmeze. Tocmai în raport cu aceste cerințe - și cu multe altele - rapoartele anuale, buletinele lunare și orice alte informații publicate periodic de către banca centrală sunt alcătuite respectând criterii care să asigure o imagine cuprinzătoare, corectă și actualizată a tendințelor din sistemul bancar românesc, a prevederilor legale care îl guvernează, a principalilor indicatori de prudență și chiar a măsurilor și sancțiunilor care sunt aplicate instituțiilor de credit. Toate aceste seturi de informații, supuse periodic actualizării, fac trimiteri la structura sistemului bancar, nelipsite fiind prezentarea dimensiunii activității din bănci și a schimbărilor din acționariatul lor. Simpla lor consultare oferă imaginea transformărilor prin care a trecut sistemul bancar, de la primii ani de funcționare într-o economie de piață incipientă, până la perioada actuală, de integrare într-un sistem bancar european guvernat după reguli unice de prudență. Un fapt este cert: sistemul bancar românesc a trebuit, în toți acești ani, să se adapteze noilor cerințe ale pieței concurențiale, care a triat în cele din urmă jucătorii de pe piață.
Inițial, creșterea s-a realizat cu precădere pe seama capitalului autohton, în condițiile stabilirii unor reguli clare de funcționare, care au încurajat înființarea de noi bănci. Ulterior însă, centrul de greutate s-a deplasat înspre instituțiile de credit cu capital străin, îndeosebi pe fondul liberalizării pieței de capital din țara noastră. Această caracteristică a fost de fapt comună sistemelor bancare în tranziție din regiune, unde a avut loc aceeași creștere a prezenței băncilor cu capital străin prin participarea acestora la privatizarea, recapitalizarea și, implicit, la modernizarea piețelor bancare locale. Actualul proces este însă extrem de dinamic. Și, deci, în continuă transformare. Comparativ cu anul 2008, reper semnificativ, fiindcă atunci se semnala cel mai mare număr de instituții de credit având statut de persoane juridice române cu capital străin – în total 37 –, numărul acestora s-a restrâns progresiv, până la 28, la finele lunii decembrie 2018. Ceea ce înseamnă că, după perioada de creștere numerică a acestui segment, favorizată de oportunitățile din economia românească, a urmat o perioadă de scădere, cauza fiind dezintermedierea apărută la nivel european în perioada post-criză. Și-au spus atunci cuvântul atât dificultățile majore prin care au trecut o serie de bănci europene, cât și achizițiile și fuziunile apărute în acest context. Un moment critic a fost și criza din Grecia, care a determinat restrângerea majoră a băncilor grecești de pe piețele din sud-estul Europei, inclusiv din România.
Odată cu reducerea numerică, s-a diminuat semnificativ și cota de piață deținută de categoria instituțiilor de credit cu capital majoritar străin. Scăderea, de peste 13 puncte procentuale, situându-se la un nivel de aproximativ 77% din totalul activelor sistemului bancar la finele lunii decem-brie 2017. Potrivit datelor de la martie 2019, această pondere a continuat să se restrângă cu alte două puncte procentuale. Un fapt important: toate aceste statistici urmează în general evoluțiile care au loc în economiile naționale, în cadrul de reglementare și, de asemenea, în strategiile grupurilor bancare europene în ceea ce privește participațiile pe diferitele piețe.”