CREDIT

„În general, din punct de vedere al formării, costul creditului într-o economie de piață este dat de patru elemente: costul operațional, costul riscului, costul resurselor și costul capitalului. În România, conform unui studiu publicat recent de PricewaterhouseCoopers, 50% din costul creditului reprezintă cost operațional, 25% costul riscului, iar restul de 25% se împarte între costul cu care se finanțează instituția de credit și costul capitalului.

În raport de un nivel dat al costului finanțării de pe piața internă și al riscurilor asociate, costul creditului este o constantă, indiferent de forma de exprimare (în funcție de ROBOR sau indicele aferent tranzacțiilor). El nu poate fi redus decât prin reducerea costurilor de finanțare, reducerea inflației, reducerea riscului asociat datoriilor (nu pot fi finanțați debitori ale căror capitaluri proprii nu pot susține activitatea economică) și prin reducerea costurilor operaționale aferente. Ce exprimă poziția de “top” a profitabilității sistemului bancar românesc în Europa Trecerea sistemului bancar pe profit și, apoi, obținerea unor rezultate financiar-contabile pozitive în ultimii patru ani au fost posibile într-un context favorabil. De remarcat că, după parcurgerea unei perioade în care rezolvarea problemei creditelor neperformante a implicat un cost major, soldat cu un rezultat financiar negativ la nivel de sistem, a urmat un reviriment al profitabilității. De fapt, în jumătate din perioada ultimilor 10 ani, sistemul bancar românesc a înregistrat pierderi la nivel agregat, generate în mare parte de un volum crescut al cheltuielilor pentru acoperirea riscului de credit, cunoscute ca provizioane. Dar chiar și după acoperirea cu provizioane, creditele neperformante continuă să genereze costuri legale și de administrare. Luând doar anul 2014 ca referință – anul cu cea mai mare pierdere a sistemului și cu cele mai mari cheltuieli cu provizioanele - un număr de 24 din 40 instituții de credit au înregistrat un rezultat financiar negativ, în sumă de 6,4 miliarde lei. Măsurile luate pentru îmbunătățirea calității portofoliilor de credite și a acoperirii pierderilor din activitatea de creditare, după ce au pus presiune pe rezultate, au contribuit, în cele din urmă, la îmbunătățirea acestora. Curățarea portofoliilor de credite nu numai că a redus efortul de constituire a unor noi provizioane, dar au condus și la eliberarea unor sume din cele deja constituite. Și la o dinamică pozitivă a creditării, chiar dacă ritmul de creștere nu a fost spectaculos. Ajutate de un context macroeconomic favorabil și beneficiind de un portofoliu de credite restructurat, cu risc de credit mai mic și, implicit, necesar de provizioane mai mic, și de un nivel relativ scăzut al costului resurselor, instituțiile de credit și-au îmbunătățit rezultatele financiare. Dar nu toate au ajuns la această performanță, astfel încât să vorbim despre o profitabilitate generalizată a sistemului, un număr de 9 instituții de credit înregistrând pierdere la finalul anului 2018. Pe lângă acestea, alte 12 instituții de credit aveau o rată a rentabilității capitalului inferioară mediei sistemului bancar din zona euro, de 6%.