Concurența pe piața bancară
Referitor la statistici, concentrarea și concurenţa pe piaţa bancară românească în cifre arată că ponderea primelor șapte instituţii de credit, în funcţie de mărimea activelor, a fost în decembrie 2018 de circa 77% în totalul activelor contabile ale sistemului bancar.
„Două dintre aceste instituții de credit sunt cu capital majoritar românesc și au împreună o cotă de piață de aproximativ 23%. Mai mult decât atât, una dintre acestea este și cea mai mare instituție de credit din sistem din punctul de vedere al activelor deținute. Potrivit tendinței de consolidare din ultimii trei ani a segmentului bancar autohton, cota de piață a instituțiilor de credit cu capital majoritar românesc a crescut semnificativ, de la 8,7% în decembrie 2016 la 25% în decembrie 2018, respectiv 25,4% în martie 2019. Continuând comparația privind concentrarea și concurența, de data aceasta în funcție de activele medii, cele 6 instituții de credit cu capital românesc au avut un nivel al acestui indicator de 18.815,45 mil. lei în decembrie 2018, superior celui deținut de 28 de instituții de credit cu capital majoritar străin, inclusiv cele șapte sucursale ale unor instituții de credit străine, de 12.081,32 mil. lei. Punctul sensibil: marja de dobândă În ceea ce privește marja de dobândă (calculată ca diferență între dobânda percepută la creditele acordate și cea plătită la depozitele atrase) practicată de instituțiile din România pentru finanțarea sectorului privat, statisticile Băncii Centrale Europene arată că nivelul specific României pentru acest indicator poziționează țara noastră pe locul cinci potrivit mediei determinate pe ultimii trei ani, după o serie de alte țări ca Ungaria, Grecia, Bulgaria sau Croația. Ceea ce este comun sistemelor bancare din aceste state, și ceea ce le aduce alături într-o astfel de statistică, este faptul că marja ridicată de dobândă aplicată de instituțiile de credit reflectă riscul de creditare existent pe piața bancară locală. Cu cât riscul este mai mare, cu atât marja este mai mare, în așa fel încât să acopere, printre altele, pierderile care pot apărea în urma neplății creditelor acordate clienților. Iar în cazul țării noastre, rata de neperformanță a creditelor - în anii de după declanșarea crizei financiare internaționale - a fost printre cele mai mari din Europa. Față de țări ca Austria, Franța sau Olanda, țări de origine a capitalului străin investit în țara noastră, România are un risc de țară cu mult superior, ceea ce face ca marja de dobândă să fie mai mare prin înglobarea acestei influențe. Prin compararea costului riscului, un indicator introdus recent de ABE în analiza profitabilității sistemului bancar european (calculat ca raport între modificările intervenite în cheltuielile cu provizioanele și creditele acordate la valoare brută), se poate observa, cu limitările de rigoare determinate de eșantionare, că România are un cost al riscului de cinci ori mai mare decât media europeană sau țările menționate. Ca exemplu, la 31.12.2018, potrivit datelor publicate de ABE, cele trei instituții de credit din Romania înregistrau pentru acest indicator un nivel de 2,1%, față de un nivel mediu de 0,4% pentru sistemul bancar european, de 0,3% pentru instituțiile de credit din Franța și de 0,2% pentru cele din Austria sau din Olanda.”