PRINCIPALUL DOMENIU CARE ASIGURĂ ACTIVITATEA PORTURILOR DUNĂRENE ESTE SIDERURGIA, URMATĂ DE AGRICULTURĂ
Porturile de la Dunărea Maritimă, de la Tulcea, Galaţi și Brăila, au înregistrat în primul semestru al acestui an ușoare creșteri ale cantităţilor de mărfuri operate, dar sunt resimţite încă efectele crizei economice, volumul mărfurilor tranzitate fiind cu mult sub valorile de trafic dinainte de 2007-2008, când prin aceste porturi treceau anual 12-15 milioane tone de mărfuri.
Potrivit ultimelor date oficiale, pentru anul 2017, volumul de mărfuri tranzitat prin cele trei porturi a fost de 7,95 milioane tone, mai mare decât în 2016 (6,51 milioane tone) și în 2015 (7,2 milioane tone), dar sub nivelul dinainte de 2009. Însă ușoarele creșteri, precum cele din primele șase luni ale anului 2019, indică o tendință de reviriment a acestui domeniu economic. Ieșirea din acest blocaj și relansarea exploatării portuare de la Dunăre au nevoie și de anumite măsuri, cum ar fi modernizarea infrastructurii portuare și ceea ce cer de ani buni operatorii din transportul naval: micșorarea taxelor pentru tranzitarea Canalului Sulina.
Creșteri semnificative în porturile dunărene
Primul semestru al anului a adus o ușoară creștere a exploatării portuare de la Dunărea Maritimă, atât prin creșterea volumului de mărfuri ce au tranzitat porturile de la Tulcea, Galați și Brăila, cât și prin creșterea numărului de nave care au acostat în aceste porturi. Potrivit datelor Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, în primele șase luni au fost operate portuar peste 4,53 milioane tone de mărfuri, cu 21% mai mult decât în primul semestru din 2018. Sunt dominante transporturile cu nave fluviale, care au adus în cele trei porturi un volum de circa 3,3 milioane tone de mărfuri, transporturile cu nave maritime totalizând 1,23 milioane de tone. La Tulcea, Galați și Brăila au acostat, în cele șase luni, 1.912 nave, dintre care 1.729 nave fluviale și 183 nave maritime. Numărul navelor maritime care au ajuns în cele trei porturi este cu o treime mai mare decât numărul navelor maritime înregistrate de autoritățile portuare în primul semestru din 2018.
Cel mai mare volum de mărfuri, generat de siderurgie
O comparație a fluxurilor de mărfuri prin cele trei porturi indică menținerea ierarhiilor din anii trecuți, cel mai mare volum de mărfuri fiind înregistrat în cele 5 porturi din Galați,cu un total de 2,5 milioane de tone (în creștere cu 25% față de primul semestru din 2018), urmate de Portul Tulcea, cu 1,12 milioane tone (în creștere cu aproape 4% față de anul trecut) și Portul Hercules din Brăila,cu 903.475 tone,care în raport cu primul semestru din 2018 a înregistrat o creștere de 35% a volumului de mărfuri. În ceea ce privește categoriile de mărfuri tranzitate prin porturile de la Dunăre, categoria dominantă este constituită de transporturile de materii prime și produse finite pentru combinatele siderurgice „Liberty“din Galați și „Alum“Tulcea, în Portul Brăila fiind înregistrată o pondere mare a transporturilor de cereale, furaje, îngrăşăminte, produse chimice. Potrivit datelor APDM, în primul semestru au fost operate în cele trei porturi de la Dunărea Maritimă 1,13 milioane tone de minereuri de fier, 1,1 milioane tone de produse minerale brute, 0,86 milioane tone de minereuri neferoase, 550.000 tone de laminate și 115.285 tone de fier vechi.Au mai fost operate portuar 379.303 tone de cereale și 277.049 tone de combustibili solizi. Tranzitul de mărfuri prin porturile Dunării Maritime este dominat de importuri. Din cele 4,53 milioane de tone mărfuri operate portuar în primele șase luni ale anului, importurile au însemnat un volum de 1,92 milioane tone, iar exporturile – un volum de 1,13 milioane tone, acesta reprezentând aproape jumătate din volumul importurilor. Restul de aproape două milioane tone de mărfuri sunt înregistrate din activități de cabotaj,transporturi de la un port la altul.
Portul Galați rămâne cel mai important de la Dunăre
Potrivit datelor APDM, Galațiul rămâne în continuare cel mai important port de la Dunăre, prin cele 5 porturi existente la Galați fiind tranzitate în primul semestru 2,5 milioane tone de mărfuri, curenții de marfă cei mai importanți fiind exporturile de laminate și importurile de materii prime sau de fier vechi pentru siderurgie prin portul mineralier Romportmet SA, al Combinatului Siderurgic „Liberty“. Pe la danele Romportmet au trecut, în primele şase luni ale acestui an, 2,11 milioane tone de mărfuri,în creştere cu 24% faţă de primul semestru al anului trecut.Din cele 796 nave care au acostat la danele portului mineralier, 161 au fost nave maritime, numărul acestora (dublu față de anul trecut) fiind, cel mai probabil, efectul creșterii cu 15% a producției combinatului siderurgic, care se manifestă și prin dublarea de la 400.000 la 796.000 tone a importurilor de materii prime și a exporturilor de laminate cu nave maritime.
Și celelalte porturi din Galați au înregistrat creșteri de activitate. Prin portul „Docuri“din Galați au fost tranzitate în primul semestru 162.938 tone de mărfuri, creșterea față de semestrul 1/2018 fiind de 2,3%, iar prin portul „Bazinul Nou“creșterea a fost de 33%,fiind tranzitate 142.432 tone de mărfuri. Cel mai important curent de marfă din porturile gălățene a fost, în primul semestru al anului 2019, cel al importurilor de minereuri de fier (de peste 1,13 milioane tone) și de minerale brute (295.367 tone), urmat de exporturile de laminate (de 495.507 tone). Alți curenți de marfă semnificativi au fost exporturile de fier vechi (115.285 tone), exporturile de cereale (105.172 tone), precum și transporturile de combustibili solizi (în valoare de 227.049 tone).
Mărfurile noi – berbecuți și baloți de lucernă pentru țările arabe
Structura mărfurilor care tranzitează porturile dunărene oferă imaginea economiei din regiune. Fiecare port are specificul său, mărfurile tranzitate ținând de activitățile economice din zonă, care determină și structura curenților de marfă, în special la export. Dacă în porturile de la Galați și Tulcea ponderea mare este deținută de laminate și minereuri pentru cele două combinate siderurgice, în Portul Brăila au fost remarcați,în ultimii ani,noi curenți de marfă care au câștigat o pondere ceva mai mare, aceștia fiind exportul de berbecuți și de baloți de lucernă pentru țările arabe.
INDICATORI: Exploatarea portuară de la Dunăre n-a depășit criza
Dacă în perioada 2002-2008, în cele trei porturi maritime de la Dunăre erau operate portuar în fiecare an 10-12 milioane tone,după 2009 porturile dunărene au trecut printr-o situaţie mai dificilă decât aceea din 2001, când unul dintre efectele războiului din fosta Iugoslavie a fost scăderea navigaţiei şi a operării portuare la Dunăre. În 2000 și 2001, chiar și pe fondul războiului din fosta Iugoslavie,traficul portuar era de 9,1-9,6 milioane de tone. Criza economică a avut un efect catastrofal asupra exploatării portuare de la Dunăre. De la 10,7 milioane tone în 2008, volumul mărfurilor a scăzut la 5,5 milioane tone în 2009.A urmat un ușor reviriment, la 9,1 milioane tone în 2010 și 8,2 milioane tone în 2011, după care au urmat noi scăderi. În 2012 și 2013 au fost operate portuar 6,1-6,6 milioane tone, după care în 2014 traficul de mărfuri a înregistrat o nouă scădere, la 5,9 milioane tone. După ce în 2015 a fost o creștere la 7,2 milioane tone, iar în 2016 au fost descărcate și încărcate în porturile de la Dunărea Maritimă doar 6,51 milioane tone, în 2017 a fost înregistrat un volum de 7,95 milioane tone, cu mult sub volumul de mărfuri din perioada dinainte de criză.