Au apărut creditele ipotecare cu dobândă negativă. Practic, clientul este plătit de bancă
Potenţialii debitori urmăresc de obicei o rată a dobânzii zero sau negativă. O bancă daneză plăteşte cumpărătorii de case pentru a-şi face credite ipotecare.
Jyske Bank e cel de-al treilea cel mai mare creditor din Danemarca. Banca a anunţat o rată la creditele ipotecare de -0,5%, înainte de comisioane. Concurenţa a reacţionat: Nordea Bank Abp oferă credite ipotecare pe 30 de ani, cu 0,5% dobândă, practic un bonus infim pe care tu, creditat, îl plăteşti băncii. În ultimii ani, instituţiile bancare au redus rata dobânzii, distorsionând piaţa creditelor. Lucrul se vede cel mai bine în Europa. Rata la creditul pentru o locuinţă din Zona Euro a scăzut în iunie la 1,65%, cea mai mică valoare din ultimii 20 de ani. Unele regiuni au rezistat tendinţei, dar costurile împrumutului sunt aproape la pământ, ceea ce a înăsprit concurenţa între creditori pe împrumuturile imobiliare. Costurile ipotecare sunt destul de mari spre exemplu în Ungaria, deoarece autorităţile de reglementare au îndepărtat aproape toţi debitorii de la împrumuturi cu rată variabilă mai mică, dar nesigură. În prezent, o ipotecă cu dobândă fixă pe 10 ani este în jur de 5%, comparativ cu ratele pieţei monetare aproape de zero. Nevoia de siguranţă a fost accentuată de amintirile creditelor ipotecare plasate în franci elveţieni înainte de criza financiară. Declinul forintului în faţa francului a lovit la acel moment aproximativ un milion de unguri.
Impact paneuropean
Ratele la creditele ipotecare au crescut în Grecia din cauza datoriilor de stat şi ale celor corporative. Împrumuturile pentru locuinţe au avut o rată variabilă medie de 3,08% în luna iunie, ceea ce reprezintă o creştere de 11 puncte procentuale faţă valoarea de anul trecut. Ratele ipotecare la creditele franceze au atins nivelul minim de 1,39% în luna iunie, potrivit datelor de la Banca Franceză. Industria de banking a ţării este extrem de competitivă. Astfel, mulţi creditori au făcut trucuri pentru a atrage clienţii cu oferte mai ieftine. Ciudat este că toate aceste evoluţii sunt legate tot de ceva care are legătură cu mediul bancar. La fel de ciudat este că acest ceva este legat de bunăstarea clienţilor şi exuberanţa banilor ieftini. Să fie tot un simptom de criză, ca şi acum 12, cu subprimele?