Noile sondaje ale ECFR arată că doar 8% dintre români au încredere în Donald Trump
Sondajele ECFR găsesc ca doar 8% dintre români au încredere în Donald Trump și, la rândul lor, doresc să vadă mecanisme de apărare la nivel european mai puternice dezvoltate pentru a proteja blocul.
Sondajele noastre confirmă faptul că Trump este toxic în Europa și că acest lucru contribuie la neîncrederea garanției de securitate a SUA. Faptul că europenii sunt împărțiți, cu resursele de apărare ar trebui să meargă la UE sau la NATO sugerează că nu mai au încrederea în alianța pe care o aveau." SUSI DENNISON, autorul raportului, Senior Analist pe probleme de politica și directorul programului European Power - ECFR
Sondajele ECFR găsesc ca doar 8% dintre români au încredere în Donald Trump și, la rândul lor, doresc să vadă mecanisme de apărare la nivel european mai puternice dezvoltate pentru a proteja blocul.
Există o teamă că, dacă UE nu reprezintă mai bine țările membre pe scena mondială,proiectul politic ar putea să se destrame în următorii 10-20 de ani.
Raportul, intitulat „Oferă oamenilor ce doresc: cererea populară pentru o politică externă
europeană puternică” și bazat pe interviuri cu 60.000 de persoane din 14 state membre ale UE, a constatat că majoritatea europenilor doresc conducerea UE să împiedice extinderea suplimentară a blocului și solicită un răspuns pan-european la securitatea lor, de asemenea, aceștia se tem de schimbările climatice și migrație.
Mai presus de toate, europenii doresc o UE mai autosuficientă, care să evite luptele care nu sunt făcute de ea,să facă față celorlalte puteri continentale și să facă față crizelor care îi afectează interesele. Descoperirile și analiza acestui raport susținut de sondaje vin într-un moment crucial pentru Europa, cu Ursula von der Leyen,președinte al Comisiei Europene, care este așteptată sa -si prezinte Colegiul de Comisar,și o serie de alegeri naționale potențial perturbatoare, programate în Austria și Polonia, în această toamnă. Publicarea raportului vine și pe fondul creșterii disputelor comerciale dintre China și SUA; dovezi emergente ale interferenței ruse la alegerile occidentale; și dezvăluirea potențială a acordurilor internaționale privind încălzirea globală și dezarmarea nucleară. Este vorba despre aspecte care se așteaptă să domine procesul în cadrul reuniunii Adunării Generale a Națiunilor Unite din luna aceasta,la New York.
«În timp ce au fost subliniați de performanța politicii externe a UE în ultimii ani,europenii sunt în fața politicienilor lor pentru a înțelege nevoia unei Europe mai puternice într-o lume în care ar putea fi împins de superpoteri tot mai agresive și naționaliste. Nu au nevoie pentru a fi vândute pe ideea apărării europene - trebuie vândute dacă Europa poate livra « În analiza sa,raportul ECFR constată:
Europenii doresc ca UE să devină un actor puternic, independent, fără confruntare, suficient de puternic pentru a evita luarea de părți sau a fi la mila puterilor externe.În conflictele potențiale dintre SUA și Rusia, majoritatea alegătorilor din practic toate țările ar prefera ca UE să rămână neutră, urmărind o cale de mijloc între aceste puteri concurente.În România,65% dintre alegători ar dori ca UE să rămână neutră în acest caz.
Europenii se tem de China și de influența sa din ce în ce mai mare în lume - nu mai mult de 8% dintre alegătorii din statele membre sondate consideră că UE ar trebui să se unească cu Beijing și nu cu Washington în cazul unui conflict SUA-China. Dorința copleșitoare a publicului din fiecare stat membru este de a rămâne neutru - o poziție deținută de aproape trei sferturi (73%) din alegătorii din Germania și peste 80% din alegătorii din Grecia și Austria. 54% dintre români sunt îngrijorați de China și consideră că guvernul lor național sau UE ar trebui să facă mai mult pentru a contracara practicile economice agresive ale superputerii.
Europenii sunt, în general, relaxați de ideea extinderii UE, cu alegătorii din țări precum Austria (44%), Danemarca (37%), Franța (42%), Germania (46%) și Olanda (40%), ostile. către țările din Balcanii de Vest care aderă la UE. Doar în România, Polonia și Spania există sprijin din partea mai mult de 30% din public pentru ca toate aceste țări să obțină aderarea - În România, 67% dintre alegători consideră că fie toate, sau unele, din actualele țări candidate din În Balcanii de Vest ar trebui să li se permită intrarea în blocul polonic.
Europenii doresc acțiuni ale UE privind schimbările climatice și migrația. Mai mult de jumătate din publicul fiecărei țări chestionate în afară de Olanda - consideră că schimbările climatice ar trebui să fie prioritare față de majoritatea celorlalte probleme.Între timp,alegătorii europeni favorizează eforturi mai mari de a controla frontierele externe ale UE și cel puțin jumătate din alegătorii din fiecare stat membru favorizează creșterea ajutorului economic acordat țărilor în curs de dezvoltare pentru a descuraja migrația.80% dintre români sunt de părere din urmă - printre cele mai înalte dintre toate țările votate.
Europenii sunt,de asemenea,de acord,copleșitor, că conflictul a fost un motor major al luptelor de migrație ale continentului - alegătorii din 12 din 14 au considerat că UE ar fi trebuit să facă mai mult pentru a rezolva criza din Siria din 2014.
În general,europenii au mai multă încredere în UE decât guvernele lor naționale pentru a-și proteja interesele împotriva altor puteri globale - deși, în numeroase state membre,mulți alegători nu au încredere nici în SUA, nici în UE (în Italia, Germania și Franța, acesta a fost punctul de vedere al aproximativ patru din zece alegători; în Republica Cehă și Grecia,mai mult de jumătate dintre ei). Alegătorii cel mai probabil au încredere în SUA peste UE,în Polonia - dar chiar și aici aceasta a fost poziția a mai
puțin de o cincime dintre alegători. 16% dintre români au încredere în SUA și nu în UE, potrivit sondajului de votare, în timp ce încrederea în UE și nu în SUA este de 41%.
Alegătorii sunt sceptici de capacitatea actuală a UE de a-și proteja interesele economice în războaiele comerciale. Cea mai mare proporție care păstrează acest punct de vedere se află în Austria (40%), Cehia (46%), Danemarca (34%), Olanda (36%), Slovacia (36%) și Suedia (40%). Mai puțin de 20 la sută dintre alegători din fiecare stat membru consideră că interesele țării lor sunt bine protejate de practicile competitive chineze agresive.Cu toate acestea,aceștia au opinii mixte despre dacă UE sau guvernul lor național ar trebui să abordeze această problemă. Doar 13% dintre români consideră că interesele economice ale țării lor,față de China, sunt bine protejate. În ceea ce privește Iranul, majoritatea europenilor (57%) susțin eforturile UE de a menține „acordul nuclear” al Planului comun de acțiune (JCPOA) cu Iran.Sprijinul acordat este cel mai puternic în Austria (67%) și cel mai slab în Franța (47%).56% dintre cei chestionați în România au susținut continuarea JCPOA.
Proporții mari de alegători consideră că Rusia încearcă să destabilizeze structurile politice din Europa și că guvernele își protejează în mod inadecvat țara împotriva interferențelor străine.Acest ultim sentiment este împărtășit în Danemarca, (44%), Franța (40%), Germania (38%), Italia (42%), Polonia (48%), România (56%), Slovacia (46%), Spania (44%) și Suedia (50%).
În ceea ce privește Rusia, peste jumătate din alegătorii europeni din fiecare țară au considerat actuala politică de sancțiuni a UE ca fiind „just echilibrată” sau nu suficient de dură - în afară de Austria, Grecia, Slovacia. Sprijinul pentru o politică mai dură a fost cel mai puternic în Polonia (55%) și cel mai slab în Slovacia (19%). Opinia principală a alegătorilor români este că sancțiunile nu au fost „suficient de dure” (38%) ca răspuns al UE la agresiunile rusești - doar 10% au văzut poziția convenită drept „prea dură”.
Alegătorii Europei sunt împărțiți dacă țara lor ar trebui să investească în capacitățile de apărare ale NATO sau ale UE.Printre susținătorii partidelor din guvern, La République En Marche! alegătorii din Franța au cea mai puternică preferință pentru investițiile în apărare prin UE (78%), mai degrabă decât NATO (8%), în timp ce alegătorii Partidului Drept și Justiției din Polonia au cea mai puternică preferință pentru NATO (56%) în comparație cu capacitățile de apărare ale UE (17%) ).Dintre statele membre votate,alegătorii din România sunt al treilea,doar în spatele Danemarcei și Poloniei, care preferă investițiile în apărare prin NATO (36%),mai degrabă decât un model al UE (22%).
Alegătorii consideră că, în cazul în care UE s-ar destrăma mâine,una dintre pierderile cheie ar fi capacitatea statelor europene de a coopera în domeniul securității și apărării și de a acționa ca o putere continentală la concursuri cu jucători mondiali, cum ar fi China,Rusia și Statele Unite.statele.Acest sentiment este împărtășit de 22% în Franța și 29% în Germania.39% dintre români consideră această pierdere-cheie - cea mai mare proporție dintre toate țările examinate. Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) este un think-tank pan-european.Lansat în octombrie 2007, obiectivul său este să conducă cercetări și să promoveze dezbateri informate în întreaga Europă cu privire la dezvoltarea unei politici externe europene coerente și eficiente bazate pe valori.
EUROPOL CAPTURA
Poliția judiciară portugheză (Polícia Judiciária) a destructurat cea de-a doua cea mai mare rețea de falsificare monetară din Europa de pe web-ul întunecat cu sprijinul Europol.
Cinci persoane au fost arestate și sunt acuzate de falsificare și crimă organizată. Bancnotele contrafăcute au fost confiscate în toată Europa, în special în Franța,Germania,Spania și Portugalia,în valoare de peste 1,3 milioane EUR.
În urma investigației, au fost efectuate opt percheziții interne și non-domestice în Portugalia. Oamenii legii au confiscat 1 833 de bancnote contrafăcute: 1 290 bancnote de 50 € și 543 bancnote de 10 €, în valoare totală de 69 930 EUR. De asemenea, au fost confiscate mai multe obiecte legate de producție, precum computere, imprimante, hârtie de securitate cu încorporarea firului de securitate, holograme și benzi holografice autoadezive, cerneluri ultraviolete și cartușe de cerneală.
Sprijinul Europol
Europol a sprijinit această operațiune încă de la început cu experți pe monetărie contrafăcuta și weburi întunecate. Mai multe întâlniri au avut loc la Europol și au fost emise și pachete de notificări pentru informații. În afară de sprijinul financiar, agenția europeană de aplicare a legii a oferit autorităților portugheze sprijin analitic și operațional în timpul acțiunii. Un analist al Europol a fost prezent pentru asistență la fața locului la un birou mobil în timpul acțiunii.