Comisia Europeană atrage atenția României asupra creșterii pensiilor
Pe 14 februarie, Comisia Europeană (CE) a emis raportul privind situaţia în care se află România și ce urmează anul acesta.
În prim-plan este, cum era de așteptat, chestiunea fără ieșire a creșterii nesustenabile a pensiilor. Comisia recapitulează: Legea pensiilor, adoptată în vara anului 2019, a modificat semnificativ mai mulţi parametri ai schemei de pensii publice.
Datorită programului său de implementare, legea urmează să crească semnificativ cheltuielile publice cu pensii, într-o perioadă scurtă de timp.” Raport al Comisiei Europene
În prim-plan este, cum era de așteptat, chestiunea fără ieșire a creșterii nesustenabile a pensiilor. Comisia recapitulează: Legea pensiilor, adoptată în vara anului 2019, a modificat semnificativ mai mulţi parametri ai schemei de pensii publice. Astfel, este vorba despre creșteri ad-hoc ale pensiilor până în anul 2021, în loc de o indexare standard: cu 15%, din septembrie 2019 (o mărire deja inclusă în Legea bugetului pe anul 2019), cu 40%, din septembrie 2020, ?i cu 6%, din septembrie 2021. Începând din 2022, indexarea pensiilor va fi 100% cu rata inflaţiei, plus 50% din creșterea salariilor medii brute reale. Noile pensii vor fi calculate cu o perioadă contributivă fixă de 25 de ani, în loc de 25 - 35 de ani, în funcţie de anul de pensionare, cum era legea anterioară.
Apoi, din luna septembrie a anului 2021, pensiile existente vor fi recalculate în creștere, pentru a se potrivi cu această nouă formulă de calcul. Creșterile sunt ameţitoare și nesustenabile, așa cum România liberă a scris în mod repetat.
Și, într-adevăr, aceasta repetă și CE: „Din cauza programului său de implementare, legea urmează să crească semnificativ cheltuielile publice cu pensiile, într-o perioadă scurtă de timp. Este principalul motor al creșterii rapide prognozate a deficitului public și a riscurilor ridicate de durabilitate fiscală”.
Ce urmează
Comisia Europeană nu spune explicit, dar o face implicit. Astfel, spune CE, Legea pensiilor nu e însoţită „de măsuri ce vizează creșterea participării forţei de muncă și durata vieţii profesionale peste nivelul legal, esenţiale pentru îmbunătăţirea adecvării pensiilor și durabilităţii sistemului de pensii”.
Potrivit strategiei fiscale a noului guvern, știe Comisia, deficitul public din 2019 e planificat să crească până la 3,8% din PIB, peste (și nu aproape de) valoarea de referinţă a Tratatului de aderare, de 3%. Ce va fi? Guvernatorul BNR spunea recent: „Logica în politică e să dai. Am fost și eu în faţa mulţimii. Dacă nu dai e rău, dacă iei e catastrofă”.