MAREA NEAGRĂ, REGIUNE FRAGILĂ
România la Conferința de Securitate de la Munchen
Flancul Estic al NATO, care include și zona Mării Negre, reprezintă una dintre regiunile vulnerabile ale Alianței Atlantice, au avertizat oficialii prezenți la Munchen.
Flancul Estic al NATO, care include și zona Mării Negre, reprezintă una dintre regiunile vulnerabile ale Alianței Atlantice, au avertizat oficialii prezenți la Conferința de Securitate de la Munchen. În acest context, ministrul român al Apărării, generalul (r) Nicolae Ciucă, a cerut o consolidare a prezenței militare a NATO în această regiune, care să devină o „prezență înaintată”, prin aplicarea unei noi viziuni, sub următoarea deviză: „O singură amenințare, un singur flanc, o singură prezență”.
Amintim că România a mai solicitat, în ultimele luni, suplimentarea prezenței militare a Statelor Unite pe teritoriul ei, așa cum a solicitat de altfel și Polonia, care ar dori chiar o bază militară americană permanentă – distinctă de aceea a scutului antibalistic.
La Munchen, ministrul Nicolae-Ionel Ciucă “s-a pronunțat pentru creșterea sinergiei implicării NATO și Uniunii Europene în regiunea Mării Negre, în domenii concrete cum sunt contracararea acțiunilor hibride și a amenințărilor cibernetice, dezvoltarea mobilității militare și a rezilienței statelor și societăților din această zonă”, anunță un comunicat al Ministerului Apărării Naționale. Tot la Munchen, ministrul Ciucă a participat, în calitate de vorbitor principal, la o masă rotundă intitulată „The Greater Black Sea Region: Competition for Sea Control or Sea Denial” (“Regiunea extinsă a Mării Negre – competiție pentru controlul mării sau blocarea mării”). Dezbaterea a fost organizată de două organizații neguvernamentale, Center for European Policy Analysis (SUA) și New Strategy Center (România).
Oficialii și analiștii politico – militari au explicat că, drept răspuns la creșterea tensiunilor în zona “conflictelor înghețate” și a “militarizării extinse”, NATO trebuie să-și consolideze măsurile de descurajare în jurul Mării Negre. Pe această cale, “NATO și partenerii săi pot reduce riscul unei greșeli tragice a Kremlinului în ceea ce privește subevaluarea coeziunii și a capacităților militare ale Alianței”, au specificat reprezentanții țărilor NATO.
Pe de altă parte, la Munchen, ministrul român al Apărării a avut vineri, 14 februarie, și o întâlnire bilaterală cu omologul ucrainean, ministrul Andriy Zahorodniuk. După cum se știe, Ucraina este stat partener al NATO, participând în mod constant la exercițiile militare ale Alianței în zona Mării Negre, și beneficiază de sprijinul militar al SUA pentru a-și instrui trupele.
“Ministrul român al apărării a recomandat, totodată, consolidarea cooperării partenerului ucrainean cu NATO și UE, precum și valorificarea instrumentelor specifice destinate partenerilor, salutând, în același timp, progresul înregistrat în procesul de pregătire și dezvoltare a capabilităților forţelor armate ucrainene”, a anunțat partea română.
În mod evident, din punctul de vedere al NATO și al Uniunii Europene, principala amenințare din zona Mării Negre o reprezintă Rusia, care își menține ocupația ilegală asupra peninsulei Crimeea, pe care o folosește inclusiv pentru a-și dezvolta capacitățile militare terestre, navale și aeriene în această regiune. Rusia a fost și ea prezentă la Conferința de Securitate de la Munchen, fiind reprezentată de ministrul de Externe, Sergey Lavrov. La conferință, șeful diplomației ruse a lansat și el critici la adresa Statelor Unite, acuzându-i pe americani că încurajează dezmembrarea teritorială a Siriei, prin sprijinirea luptătorilor kurzi din nord – estul acestei țări. “Discutăm cu colegii noștri americani despre acest subiect”, a precizat Lavrov. Potrivit acestuia, formațiunile înarmate „de protecție a poporului kurd” (YPG), susținute de SUA, dețin deja controlul asupra unor zone ample din nord – estul Siriei. La Munchen, ministrul Lavrov a reiterat punctul de vedere oficial al Moscovei, conform căruia intervenția militară a Rusiei în Siria, începută în anul 2015, s-a făcut la cererea regimului de la Damasc, aflat sub conducerea președintelui Bashar al-Assad, și este menită doar să asigure “integritatea teritorială și suveranitatea Siriei”.