Propunerile studenților pentru digitalizarea Educației
Digitalizarea Educaţiei trebuie să reprezinte o “asumare reală, nu slogan”, atrage atenția alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (aNOSR).
În ciuda faptului că digitalizarea educaţiei reprezintă o prioritate europeană consacrată, în învăţământul superior românesc subiectul a devenit cu adevărat important abia odată cu mutarea forţată a activităţii didactice în online din cauza pandemiei. Chiar şi aşa, din luna martie până în prezent transformarea digitalizării într-un proiect naţional a fost mai degrabă un slogan, decât o asumare reală, afirmă reprezentanții studenților, într-un comunicat de presă.
În ciuda faptului că digitalizarea educaţiei reprezintă o prioritate europeană consacrată, în învăţământul superior românesc subiectul a devenit cu adevărat important abia odată cu mutarea forţată a activităţii didactice în online din cauza pandemiei. Chiar și așa, din luna martie până în prezent transformarea digitalizării într-un proiect naţional a fost mai degrabă un slogan, decât o asumare reală, afirmă reprezentanții studenților, într-un comunicat de presă. ANOSR înaintează o serie de propuneri privind digitalizarea învăţământului superior relevante pe termen lung. Indiferent de documentul care va cuprinde priorităţile statului român și ale universităţilor în domeniul digitalizării, anume includerea în viitoarea Strategie privind digitalizarea educaţiei din România 2021-2027, lansată tardiv în 26 octombrie de Ministerul Educaţiei și Cercetării sau în alte documente strategice, nevoia de acţiuni clare și de impact în acest domeniu nu poate fi contestată.
Soluțiile ANOSR
Printre altele, reprezentanții studenților propun: - Dezvoltarea competenţelor digitale ale tinerilor NEETs, ale adulţilor, ale elevilor și studenţilor prin cursuri de scurtă durată;
- Revizuirea sistemului de formare iniţială și continuă a cadrelor didactice și introducerea de noi discipline pentru dezvoltarea competenţelor digitale și familiarizarea cu metode și tehnici moderne de predare, corelate cu evoluţia tehnologică;
- Stabilirea unor direcţii generale și sprijinirea implementării Tehnologiilor de asistenţă (Assistive Technology) pentru asigurarea accesului la educaţie online a elevilor și a studenţilor cu dizabilităţi și/sau dificultăţi de învăţare; - Sprijinirea dezvoltării de platforme naţionale online pentru digitalizarea și debirocratizarea proceselor specifice învăţământului universitar, cum ar fi procesul de admitere, accesul la serviciile centrelor de consiliere și orientare în carieră, procedura de achitare a taxelor universitare, verificarea autenticităţii diplomelor eliberate de universităţi, monitorizarea parcursului academic al studentului și accesarea tuturor facilităţilor prin intermediul unui cont unic și asigurarea implicării României în procesul de operaţionalizare a Cardului de Student European; - Implementarea de mecanisme de finanţare specifice în vederea sprijinirii și stimulării procesului de digitalizare; - Reformarea programului „Euro 200” raportat la realităţile actuale cu scopul de a asigura atât pentru elevi, cât și pentru studenţi accesul echitabil la educaţie și sprijinirea dotării instituţiilor de învăţământ superior cu device-uri, echipamente și platforme digitale de e-learning și administrative; - Sprijinirea prin cadrul legal și financiar a mobilităţilor virtuale și hibrid, a dezvoltării de cursuri online cu acces nelimitat pentru toţi utilizatorii (Massive Open Online Courses - MOOCs) și recunoașterii competenţelor astfel obţinute prin „open badges” și „micro-credentials”;
- Stimularea integrării în procesul educaţional a resurselor educaţionale deschise (RED);
- Elaborarea unui instrument de autoevaluare a gradului de digitalizare a serviciilor universitare și a unui ghid de digitalizare a învăţământului superior; -Operaţional i zarea bibliotecilor publice online prin digital i zarea fondului de cartea bibliotecilor centrale universitare;
- Monitorizarea și evaluarea periodică a implementării strategiei împreună cu reprezentanţii societăţii civile și colectarea permanentă de date pentru evaluarea eficienţei măsurilor luate și fundamentarea de noi măsuri și politici naţionale în domeniul igitalizări educaţiei. “Starea digitalizării în România necesită urgent intervenţii specifice. Conform DESI 2019 (Digital Economy and Society Index), la nivelul Uniunii Europene România ocupă locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în Indexul DESI 2019, în contextul în care mai mult de o cincime dintre români nu au folosit niciodată internetul și mai puţin de o treime deţin abilităţi digitale de bază”, se precizează în comunicatul ANOSR.
Alianța a lansat în luna octombrie analiza „Învăţământul online prin ochii studenţilor. Recomandările ANOSR” cea vizat modul în care universităţile s-au adaptat la predarea online în contextul pandemic și care sunt așteptările și sugestiile studenţilor și a cadrelor didactice vizavi de procesul didactic online pentru următoarea perioadă
Deşi suntem de acord cu acest aspect, nu doar că am ajuns la această concluzie târziu faţă de partenerii europeni, dar ne-am limitat în mare parte la a discuta strict despre device-uri, nici acelea măcar puse la dispoziţia tuturor studenţilor în timp util. HORIA-ŞERBAN ONIŢA preşedintele ANOSR.