Ce vor sindicatele?
Marile confederaţii sindicale au organizat ieri, în ploaie și vânt, un protest în fața Guvernului, cerându-le guvernanților să plece.
Ei vor salarii echitabile,un salariu minim decent și pensii,conform legii. La mijlocul lunii ianuarie 2021, salariul minim pe economie a crescut cu 3%. Guvernul Cîțu a spus că atât se poate.
Decalajul față de occident rămâne enorm. Înainte de alegeri, cel puțin un partid aflat la guvernare a promis românilor din diaspora că se va bate pentru revenirea multora acasă. Dar, totuși. Nimeni nu credea în gogorița reîntoarcerii lor acasă. Poate că undeva, într-un acord secret, s-a decis că românii trebuie să slugărească, în munci grele, în care nemții, italienii, spaniolii nu au de gând să presteze.Așa am ajuns să avem o diaspora de spălătorese de babe și de moși.După mărirea cu 3% a salariului minim pe economie, din ianuarie 2021, muncitorii primesc 1.386 de lei „în mână“, pe lună, cu 40 de lei mai mult decât în 2020.
Marile confederaţii sindicale au organizat ieri, în ploaie și vânt, un protest în fața Guvernului,cerându-le guvernanților să plece.
Ei vor salarii echitabile, un salariu minim decent și pensii,conform legii. La mijlocul lunii ianuarie 2021, salariul minim pe economie a crescut cu 3%. Guvernul Cîțu a spus că atât se poate.
Decalajul față de occident rămâne enorm. Înainte de alegeri, cel puțin un partid aflat la guvernare a promis românilor din diaspora că se va bate pentru revenirea multora acasă.
Dar, totuși. Nimeni nu credea în gogorița reîntoarcerii lor acasă.
Poate că undeva, într-un acord secret, s-a decis că românii trebuie să slugărească, în munci grele, în care nemții, italienii, spaniolii nu au de gând să presteze.Așa am ajuns să avem o diaspora de spălătorese de babe și de moși. După mărirea cu 3% a salariului minim pe economie, din ianuarie 2021, muncitorii primesc 1.386 de lei „în mână“, pe lună, cu 40 de lei mai mult decât în 2020. Astfel, în 2021 tariful orar crește la 13,583 lei/oră de la 13,327 lei/oră în 2020 pentru un program complet de lucru. Mai precis, 2,72 de Euro/oră. Mult sub media europeană. Prestigiosul analist Petrișor Peiu,prezent într-o emisiune la Gold Fm, ne arată matematic de ce pleacă românii din țară.
“În România munca este foarte ieftină. Mai precis costul orar al muncii este al doilea cel mai mic din Uniunea Europeană: 8,1 euro/oră. Acesta este, în medie, costul suportat de un angajator român, pentru o ora de muncă / muncitor. Doar bulgarii plătesc munca mai prost decât românii: 6,5 euro/oră. Media europeană este de 28,5 euro/oră. De trei ori și jumătate este munca românească mai „ieftină” decât media europeană”, calculează analistul economic.
Peiu se referă la costul muncii, la cât plătește un angajator, nu cât ia în “mână” un lucrător.
Dacă munca românilor este cotată la ora actuală la 6,5%, la unguri e cu 30% mai mare, în condițiile în care multe produse alimentare au o subvenție consistentă în spate.
Unguri sunt la 9,9 euro/oră,ne anunță Peiu. “Letonia, Lituania și Croația au valori orare ale costului muncii între 10 și 11 euro/oră.La polonezi acest cost este de 11 euro/oră,la slovaci a ajuns la 13,4 euro/oră, iar la cehi la 14, 1 euro/ oră”, mai spune sursa citată. La comparația cu țările puternice ale Europei stăm și mai prost. În Franța, costul orar al muncii este de 37,5 euro/ oră (de patru ori și jumătate mai mult decât la noi), în Germania de 36,6 euro/oră, în Marea Britanie de peste 32 euro/oră,în Italia de 29,8 euro/oră,iar în Spania de 22,8 euro/oră.
Asta în condițiile în care prețul untului și a laptelui sunt la jumătate în Germania, în același tip de supermarket, prezent și la noi. Un simplu search pe pagina germană a lanțului Kaufland dezvăluie crunta disparitate. Ciocolata violetă e la jumătate de preț decât în raioanele nemțești, ale aceleași companii care face un profit de trei ori mai mare în România decât în Germania, pe unitate de vânzări. Datele publice sunt clare.
Costul orar mediu al forței de muncă în UE-28 a fost estimat la 25,03 EUR în 2015 și la 29,50 EUR în zona euro (ZE-19),spun oficialii europeni.Această medie maschează însă diferențe semnificative între statele membre ale UE, costul orar al forței de muncă fiind cuprins între 4,08 EUR și 41,31 Euro.
Costul forței de muncă se compune din costurile aferente salariilor, la care se adaugă costurile nesalariale, cum ar fi contribuțiile sociale ale angajatorilor. Procentul costurilor nesalariale pentru întreaga economie a fost de 24,0 % în UE-28, în timp ce, pentru zona Euro, acesta s-a ridicat la 26,0 %. De asemenea, procentul costurilor nesalariale a variat considerabil de la un stat membru al UE la altul. Procentele cele mai ridicate ale costurilor nesalariale pentru întreaga economie s-au înregistrat în Franța (33,2 %), Suedia (32,1 %), Italia (27,9 %), Belgia, Lituania (ambele 27,8 %) și Republica Cehă (27,1 %). Procentele cele mai scăzute ale costurilor nesalariale pentru întreaga economie s-au înregistrat în Malta (6,6 %), Luxemburg (13,5 %), Irlanda (13,7 %), Danemarca (13,9 %) și Croația (14,9 %), conform Eurostat.
Concluzia e simplă: costul muncii variază în Europa.
Anul trecut, pe vremea aceasta, toate rutele de zbor erau închise. A trebuit să fie sunat premierul României, Ludovic Orban de către Helge Braun, șefa de cabinet a Angelei Merkel, pentru a trimite 40.000 de lucrători români la munca grea a culegerii sparanghelului.
Sigur că muncitorul român este apreciat. Potrivit calculelor presei economice germane, un compatriot de-al nostru reușește să adune chiar și 150 de kilograme pe zi (1-12 ore de muncă), pe când unul neamț la 15 kg e rupt. E de notorietate poveste cu tinerii din Düsseldorf care, supărați că s-au închis sălile de fitness, au hotărât să meargă la cules de sparanghel. N-au reușit să care mai mult de 15 lădiție, iar unul chiar a și numărat că a făcut peste o mie de aplecări, performanță record ce nu poate fi atinsă la sala de sport. Românii merg la muncile grele din agricultura germane nu pentru mușchi, ci pentru un portofel mai rotofel.
Unii zic că suntem sclavi pe plantațile de sparanghel. Lucrătorul poate câștiga și 2.000 de Euro, din care i se retrag banii pe baracă și pe mâncare. Poate că peste câteva sute de ani, se vor naște BLM-uri și pentru sclavii români de azi, care sunt fericiți, chiar dacă prestează o muncă de cinci ori mai prost plătită decât unui neamț. Sindicatele au ieșit în stradă și pentru dreptul de a nu mai noii sclavi ai Europei.