SUA-CHINA Combaterea schimbărilor climatice

• SUA și China promit acțiuni comune privind schimbările climatice, în ciuda legăturilor tensionate • Trimisul special SUA pentru schimbările climatice John Kerry a purtat două zile de discuții la Shanghai cu omologul său chinez Xie Zhenhua, în ciuda tensiunilor geopolitice în creștere între cele două țări

SUA și China s-au angajat să lucreze împreună pentru a combate urgent schimbările climatice, în ciuda tensiunilor în creștere legate de politicile asertive ale Beijingului asupra Taiwanului și Marea Chinei de Sud și asupra drepturilor omului în Hong Kong și Xinjiang.

John Kerry și Xie Zhenhua, trimișii climatici pentru cele mai mari două economii ale lumii, au promis să coopereze „pentru a aborda criza climatică”, angajându-se la „acțiuni concrete în anii 2020” pentru a reduce emisiile în conformitate cu obiectivele din 2015 Acordul climatic de la Paris.

„Ambele țări își amintesc contribuția lor istorică la dezvoltarea, adoptarea, semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de la Paris prin conducerea și colaborarea lor”, au spus într-o declarație comună.

Angajamentul, care urmează celor două zile de întâlniri cu mize mari la Shanghai, este un semnal că schimbările climatice ar putea fi o zonă rară de colaborare într-o relație tensionată. Politica climatică a președintelui american Joe Biden s-a îndepărtat brusc de cea a administrației predecesorului său Donald Trump, readucând SUA în acordul de la Paris înainte de a stabili un nou obiectiv climatic pentru 2030. Conform acordului de la Paris, țările s-au angajat să limiteze încălzirea globală la „mult sub” 2C, de preferință aproximativ 1,5C, comparativ cu nivelurile preindustriale, până în 2100. Cu toate acestea, referindu-se la întâlnirile dintre Kerry și Xie la Shanghai, ecologiștii au declarat că un acord SUA-China privind schimbările climatice este departe de a fi garantat. Li Shuo, ofițer în politica energetică la Greenpeace din Beijing, a declarat că SUA-China au avut „discuții dificile” care au venit „pe fondul unor mari provocări geopolitice”. Dar ar trebui să crească brusc impulsul asupra acțiunilor climatice la nivel global. „Este foarte important pentru restul lumii să înțeleagă că cel puțin în ceea ce privește schimbările climatice, G2 sunt din nou unite”, a spus Li.

El a adăugat: „Știm cu toții ce se poate întâmpla atunci când aceste țări sunt aliniate la această problemă specială, pentru că am văzut cu toții acest lucru înaintea summitului de la Paris privind clima.”

Călătoria lui Kerry în China a venit înaintea unui summit american din această săptămână, care a fost considerat o vitrină pentru noile politici climatice ale lui Biden și că Beijingul concurează să fie văzut ca un lider în negocierile globale privind clima. În declarație, țările s-au angajat să coopereze în procesele multilaterale. Aceasta include Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, acordul de la Paris, precum și conferința COP26 privind schimbările climatice care se ține la Glasgow în noiembrie.

„Statele Unite și China vor continua să discute, atât pe drumul către COP 26, cât și dincolo, despre acțiuni concrete din anii 2020 pentru reducerea emisiilor menite să mențină la îndemână limita de temperatură aliniată la Acordul de la Paris”, au spus Kerry și Xie.

Edgare Kerkwijk, membru al consiliului de administrație al Asociației Energiei Eoliene din Asia, a declarat că, în timp ce declarația SUA-China „oferă doar un angajament la nivel înalt” și nu are detalii, promisiunile comune vor accelera tranziția lumii de la combustibilii fosili.

„Probabilitatea ca vom ajunge la un acord climatic mai cuprinzător în timpul viitoarei conferințe climatice de la Glasgow a crescut semnificativ”, a spus Kerkwijk, adăugând: „Va fi mai dificil pentru economiile mai mici să nu adere la procesul de tranziție energetică”.

Întâlnirile au avut loc pe fondul intensificării ciocnirilor dintre Washington și Beijing, întrucât administrația lui Joe Biden menține o poziție dură față de China.

SUA se opun acțiunilor Beijingului de reducere a autonomiei Hong Kongului și a abuzurilor drepturilor omului împotriva uigurilor și a altor minorități musulmane din Xinjiang. De asemenea, a menținut presiunea asupra companiilor de tehnologie cu presupuse legături cu armata Chinei. În ultima revoltă, ambasada Chinei în capitala SUA a criticat sâmbătă comentariile primului-ministru japonez Yoshihide Suga și ale președintelui Biden care se opun unei escaladări a activității militare în apropierea Taiwanului și în Marea Chinei de Sud.