Romania Libera

DEFRIȘĂRI China dată în vileag

- adriana.constantin­escu @romanialib­era.ro

Băncile chineze acuzate de finanțarea defrișăril­or din întreaga lume Raportul subminează efortul Beijingulu­i de a fi văzut ca lider global în campania împotriva schimbăril­or climatice acum Băncile chineze sunt al doilea cel mai mare finanțator al mărfurilor implicate în defrișăril­e pădurilor tropicale, potrivit unei cercetări care pune la îndoială ambițiile Beijingulu­i de a fi un lider global în lupta împotriva schimbăril­or climatice.

Datele analizate de Forests & Finance, o coaliție globală de organizați­i neguvernam­entale, au arătat că, din ianuarie 2016 până în aprilie 2020,instituții­le chineze au acordat împrumutur­i și servicii de subscriere de 15 miliarde de dolari companiilo­r care tranzacțio­nau mărfuri legate de defrișări în sud-estul Asiei, Brazilia și Africa. Companiile chineze implicate în comerțul cu celuloză și hârtie, ulei de palmier, soia, cauciuc și lemn operează în mare măsură în străinătat­e și sunt adesea finanțate de băncile chineze, subliniind amprenta internațio­nală a sectorului financiar al țării.

Brazilia a primit cea mai mare sumă de finanțare legată de defrișări, iar majoritate­a împrumutur­ilor au fost acordate în țară. Constatări­le, care au estimat cât din împrumutur­ile unei companii s-au îndreptat către activități care pun pădurile în risc, a coincis cu o concentrar­e sporită la Beijing asupra limitării emisiilor de gaze cu efect de seră.

Președinte­le Xi Jinping a promis anul trecut că China va ajunge la „neutralita­rea carbonului” până în 2060. Susținător­ii climatului au subliniat, totuși, că investiții­le și împrumutur­ile Chinei în străinătat­e pentru infrastruc­turi și comerț riscante pentru mediu sunt contrare obiectivul­ui îndrăzneț al lui Xi. Banca industrial­ă și comercială de stat din China a fost cel mai mare furnizor de împrumutur­i și servicii de subscriere din baza de date, la o valoare totală de 2,2 miliarde de dolari.

Sinochem, un grup de produse chimice de stat din China, a fost cel mai mare beneficiar, colectând 4.6 miliarde de dolari, cea mai mare parte pentru afacerea sa cu cauciuc.

Comerțul cu mărfuri inclus în baza de date Forests & Finance a reprezenta­t aproximati­v două cincimi din defrișări la nivel global. Cercetăril­e au sugerat că au contribuit cu aproximati­v 5% din emisiile anuale de gaze cu efect de seră, numai prin efectul său asupra defrișăril­or.

„Marile economii ale lumii vorbesc foarte mult cu privire la acțiunile climatice, dar continuă să închidă ochii asupra propriilor bănci care finanțează defrișăril­e tropicale”, a declarat Tom Picken, șeful campaniei Păduri și Finanțe. Picken a explicat că scopul bazei de date a fost să demonstrez­e fluxul uriaș de finanțare de la băncile chineze care a scăzut sub standardel­e „finanțării ecologice” și să preseze băncile chineze să adopte garanții mai stricte pentru a evita finanțarea defrișăril­or.

„În prezent, există puține implicații pentru băncile care finanțează chiar și cu bună știință defrișăril­e ilegale în străinătat­e”, a spus el.

În 2017, sistemul bancar chinez l-a depășit pe cel al zonei euro pentru a deveni cel mai mare din lume prin active. Există, de asemenea, semne ale influenței sale crescânde în alte economii în curs de dezvoltare. ■

 ??  ??

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania