PREMIERUL FLORIN CÎȚU ÎȘI FACE UN “LIFTING” DE IMAGINE
Dacă o femeie vrea să fie remarcată în societate merge la cosmetică. Când e mai sărăcuță cu duhul participă la cursuri de dezvoltare personală. Dar un politician de ce are nevoie de un lifting de imagine
Dacă o femeie vrea să fie remarcată în societate merge la cosmetică. Când e mai sărăcuță cu duhul participă la cursuri de dezvoltare personală. Dar un politician de ce are nevoie de un lifting de imagine? O acțiune de PR a președintelui: mersul pe bicicletă la Palat și două „tunsori casual” ale premierului au rămas necomentate. De ce mai are nevoie Klaus Iohannis de împrospătări de imagine, când toată lumea i-a văzut brandul vânjos în salonul de vaccinare și știe că merge regulat la schi? Are oricum un mandat liniștit,fără opinteli sau incertitudini.
Dacă la președinte situația e oablă, nu același lucru se întâmplă la premierul Florin Cîțu. Deși niciun sondaj de opinie nu relevă o prăbușire a imaginii sale, totuși, laboratorul său cosmetic a simțit nevoia de a face o liposupție la grăsimile rele din mandatul său.
Consultanții săi l-au sfătuit ca, în condițiile în care majoritatea alegătorilor coaliției de guvernare sunt participanți, în traficul vieții,pe trotinete,n-ar fi rău să se mai coboare din bolidul cu girofar și să mai meargă și pe jos. Machiajul de serviciu și garderobierii de la Palatul Victoria i-au tras personajului mâncător de silabe, în a doua zi de Paște, un sacou, à la légère, tocmai bun să fie surprins de un jurnalist mergând spre casă, pe bulevardul Eliade. “Surprinderea” a fost făcută posibilă, taman la un ceas după postarea ce l-a readus în vechea lume nouă o rockerilor, prin care-și exprima dorul de Metallica.
Pentru unele fete, mai light așa, merge și un albastru cenușiu, pentru cele focoase, ar fi fost nevoie de altceva.
Oricum în cărțile dedicate gospodinelor, care se vor frumoase în trei zile, li se recomandă - negru pe alb - că “respectul de sine se vede în primul rând la exterior, iar ceea ce vine din interior nu va face decât să amplifice farmecul tău personal!” Din interiorul lui Cîțu nu răzbate decât o fragilitate emoțională, camuflată de echilibristica sa guvernamentală, fiind un premier nevoit să aleagă între Scila și Caribda.
I-a trecut glonțul pe la ureche în scandalul provocat de demiterea lui Vlăduț Voiculescu. Sigur că nu același, Doamne ferește, cu al nicadorilor, expediat, “pe de cinci”, lui I.G. Duca, alt premier liberal,în gara de la Sinaia, într-un fatidic an 1933. Pevremeaaceea,buniciineomarxiștilor de azi umpleau pușcăriile, doar legionarii făceau legea talionului.
Din fericire, Florin Cîțu nu e în niciun pericol. Nici măcar de cădere a moțiunii de cenzură pe cap.Totul e sub control.Doar decepția rezistenților îi poate crea junghiuri electorale. Dar încă nu s-a anunțat candidat. Păi aia e problema.
Numai dintr-o criză de context se pot face analogii. Dar de frica depresiei colective a trotinetiștilor că Prințul victorian nu ar fi chiar atât de înzestrat cu demnitate, potrivit gusturilor pensatelor figuri de ceară, i se mai fabrică din când în când câte un scenariu ca să pară și el mai din popor.
Dacă femeia merge la cosmetică sau la coafor atunci când se pregătește de un eveniment special,un premier folosește instrumentarul cu pămătuf și pudră doar în două condiții: când are nasul prea roșu sau când se pregătește de pețit.
În cazul de față, Cîțu nu are nevoie să-și mai atragă cumetrii în guvern.Are destule tarantule. Problema lui e greaua alegere: să se lege la Ulise de catargul guvernării sau să se lase târât de sirenele liberale în competiția pentru președinția PNL. Liftingul de imagine e pregătit mai degrabă pentru electorii din PNL, mulți dintre ei mai mult metalliști, decât trotinetiștii din USR+.
În spatele salonului de înfrumusețare stă imensul laborator care a creat o trambulină de sărit în cap. Acum, Cîțu hotărăște, dacă face pași sau rămâne pe loc. Doar că până la Congresul PNL, mai trebuie să-și asigure liniștea guvernării. Miniștrii USR+ golănesc, în fiecare zi. Nu știe de unde îi mai sare în spate bazuca. În niciun caz de la PSD, momentan.
Dacă ar fi instruit mai bine cu instrumentarul politic, la dispoziția inițiaților, ar înțelege că întreaga sa carieră politică stă ca glamnica personajului Victor Petrini din “Cel mai iubit dintre pământeni,” în vârf de lance. O fi pe pace sau cu pace, de n-o fi cu bănat?
Într-un simplu scenariu, nesocotit de laborator și de cei care-l împing spre o aventură politică, Cîțu ar trebui să-și evalueze șansele la Congres, nu doar punând pe abac numărul voturilor aduse de împingătorii săi spre trambulină, ci și de situația căderii guvernului printr-o moțiune, trântită fleoșc înainte de Congres.
Cine ar mai alege un looser?