MASS-MEDIA ȘI SOCIAL-MEDIA DEVIN ARME ÎN CONFLICTUL DIN GAZA
Presa internațională a picat în capcana întinsă de armata israeliană și a anunțat iminența invaziei Fășiei Gaza. În fapt, reporterii mass-media străine au fost manipulați pentru a-i forța pe combatanții Hamas să iasă din ascunzători și să fugă în tunelurile bombardate ulterior de Israel.
Vineri dimineață, puțin după miezul nopții, armata israeliană a emis o declarație care nu prevestea nimic bun: ,,Trupele aeriene și de infanterie atacă în acest moment Fâșia Gaza”. Afirmația laconică a declanșat speculații că Israelul a lansat o invazie a Fâșiei Gaza, un scenariu de care toată lumea se temea și care ar fi consfințit escaladarea sângeroasă a operațiunilor împotriva militanților Hamas. Unor reporteri chiar li s-a transmis că invazia a început, dar, câteva ore mai târziu, armata a venit cu ,,precizări”: în Gaza nu sunt trupe israeliene. Însă, până atunci, câteva canale de știri au informat greșit că ofensiva la sol este în curs de desfășurare. În timp ce armata a încercat să minimalizeze incidentul, câțiva comentatori au susținut că massmedia a fost manipulată ca parte a unei manevre elaborate de a atrage militanții Hamas într-o capcană. ,,A fost o manipulare. A fost deșteaptă și a avut succes”, a declarat pentru postul israelian Canal 13 corespondentul militar Or Heller, citat de Associated Press. Potrivit lui Heller, Israelul a început să maseze forțe la granița cu Fâșia Gaza în ceea ce păreau a fi ultimele pregătiri ale unei iminente invazii. Apoi, declarația armatei israeliene către mass-media a fost emisă pe Twitter în ebraică și în arabă, ceea ce a declanșat alerte cu știri de ultimă oră, inclusiv în New York Times. Această mișcare tactică i-a obligat pe militanții Hamas să se retragă în rețeaua subterană de tuneluri denumită ,,Metroul”. Ulterior, Israelul a chemat 160 de avioane care au bombardat tunelurile timp de 40 de minute. Heller susține că zeci de militanți ar fi fost uciși, deși numărul nu poate fi estimat. ,,Ceea ce am văzut a fost o operațiune sofisticată care a avut și o componentă care a vizat mass-media”, a precizat Heller. El a mai spus că reporterii de război veterani care au conexiuni cu armata israeliană au știut că în această etapă nu vor fi trimise trupe peste granița cu Fâșia Gaza. Heller și alți corespondenți chiar au postat declarații pe Twitter în care au asigurat publicul că nu va fi nicio operațiune la sol. Victime ale manipulării armatei israeliene au căzut și The Wall Street Journal sau NPR (National Public Radio). Felicia Schwartz, corespondentul The Wall Street Journal, a spus că a emis alerta privind ofensiva la sol după ce a primit confirmarea din partea locotenent-colonelului Jonathan Conricus, șeful compartimentului armatei israeliene care se ocupă cu informarea presei străine, care însă și-a retractat afirmația două ore mai târziu, acuzând ,,o eroare de comunicare internă”. El a susținut, citat de The NewYork Times, că nu a existat ,,nicio tentativă de a păcăli pe cineva”, dar a admis că armata israeliană a căutat să inducă în eroare militanții din Gaza prin diferite tactici precum deplasarea unui număr mare de tancuri și a altor vehicule blindate la graniță ca și cum invazia se întâmplă cu adevărat. Jonathan Conricus a afirmat că obiectivul a fost ca militanții Hamas care operau rachete antitanc să-și devoaleze pozițiile și să se retragă în tunelurile subterane care au fost ulterior bombardate. El a adăugat că ceea ce și-a dorit armata israeliană a fost să creeze o situație în care militanții palestinieni să coboare în tuneluri pentru a fi atacați. ,,Dacă ne-au folosit, este inacceptabil. Dacă nu, atunci care este știrea și de ce mass-media israeliană a relatat pe larg că noi (n.r. – presa străină) am fost păcăliți?”, a declarat la rândul său Daniel Estrin, corespondentul NPR la Ierusalim.
Pe tot parcursul săptămânii trecute, conflictul din Gaza a declanșat o furtună a dezinformării în social-media. Știri false au fost postate și repostate, uneori cu fotografii și filme greșit etichetate. Experții în dezinformare consultați de New York Times se tem că, în această atmosferă încărcată, efectele dezinformării – voite sau nu – au un potențial letal, care agravează tensiunile dintre israelieni și palestinieni într-un moment critic.
Recidivă
Nu este pentru prima oară când armata israeliană folosește tactici pe care le-am văzut săptămâna trecută. Ele au fost aplicate și în 2019, când a fost pusă în scenă evacuarea cu elicopterul a unui soldat evreu rănit pentru a convinge massmedia libaneză că un atac cu rachetă al milițiilor Hezbollah s-a soldat cu victime. La acel moment, biroul de presă al armatei israeliene a așteptat două ore pentru a da o dezmințire, timp suficient ca luptătorii Hezbollah să-și declare victoria și să se retragă. Dar Amos Harel, analist militar pentru cotidianul israelian Haaretz, spune, citat de New York Times, că a implica presa străină într-un joc al dezinformării este un demers periculos, mai ales că Israelul depinde de presa internațională pentru a-și justifica acțiunile în Fâșia Gaza.