Clasa conducătoare e pragmatică pentru ea

Probabil că nu vrea să concureze statul român la acest capitol. Oricum, e mai interesat economic de Transilvania, decât ai noștri lideri perdanți.

El e un naționalist abil dublat de un jucător global pragmatic, iar noi suntem doar decorativi și declarativi. Cu o singură excepție, clasa conducătoare care e pragmatică pentru ea și își securizează privilegiile prin obediență.

Mai departe de atât nu mai apare nici un profit la nivel național. La noi, interesul național nu se traduce în faptă, el este confiscat de niște bufoni isterici, măscărici mitocani, care produc doar gargară în grup parlamentar. Viktor Orban nu e nici țoapă agresivă cu tricolor,nici bătăuș interlop, dar nici slugă parvenită. Cu toate acestea, propagandiștii noștri contracost ne îndeamnă să-l privim de sus.O putem face,doar că vom privi în gol mult și bine.

P.S.:

Pentru Camil Petrescu, când Statul nu mai poate produce soluții vindecătoare, salvarea miraculoasă ar putea veni din societate.

Am adăuga noi cu modestie, cu condiția ca în acea societate să nu domine pedagogii inchizitoriali porniți la vânătoare de capete rebele întru uniformizarea procustiană a societății.

”Statul în pericol are nevoie să fie salvat, dar nu știe totdeauna cine l-a salvat…O idee…Un articol plin de miez și de sugestii. Statul e în situația celui care ia medicamente la întâmplare și, dacă se face bine, nu știe ce l-a făcut bine, înclină însă spre medicamentul cu reclamă frumos ambalată, cu rețetă complicată, dar, din tot ce cuprinde rețeta, de multe ori, un element oarecare e cauza vindecării,și el putea fi luat și fără ambalaj, fără asociații… așa că poți salva statul, fără să știe că l-ai salvat. Acțiunea de valorificare politică e un proces separat.”- Camil Petrescu