Ortorexia, obsesia de a mânca sănătos

Obsesia de a mânca sănătos poate deveni o maladie. Este vorba de ortorexie, o nou-venită printre tulburările de comportament alimentar.

Ebine să adopţi obiceiuri alimentare sănătoase. Problema apare atunci când dorinţa de a mânca bine se transformă într-o adevărată obsesie. O obsesie care a fost descrisă acum câţiva ani de medicul american Steven Bratman și care poartă numele de ortorexie. În timp ce alte două tulburări de comportament alimentar, anorexia și bulimia, traduc o obsesie focalizată pe cantitatea de alimente consumate, ortorexia se concentrează pe calitatea hranei.

Când se instalează tulburarea

Ortorexia nu apare de azi pe mâine. De obicei, ea debutează printr-un interes marcat pentru o alimentaţie sănătoasă și dorinţa de a respecta recomandările nutriţioniștilor: un consum crescut de fructe și legume, de alimente bogate în antioxidanţi și în omega 3 etc. În timp ce majoritatea oamenilor, auzind aceste recomandări, vor crește ușor consumul acestor alimente, ortorexicii le vor lua drept literă de lege și își vor impune un regim alimentar strict,

își vor planifica meniul cu multe zile în avans, vor inventa reguli alimentare și își vor crea ritualuri privind selectarea și prepararea hranei. De exemplu, ortorexicii stau ore în șir în magazin citind compulsiv etichetele produselor, ca să se asigure că ceea ce cumpără nu conţine prea multe grăsimi, zahăr sau aditivi, măsoară la mililitru uleiul pe care îl pun în mâncare etc. Dacă se întâmplă să se abată de la regimul alimentar pe care și l-a impus, ortorexicul se simte vinovat sau chiar dezgustat de propria persoană.

În căutarea meniului perfect

Graniţa dintre a adopta o alimentaţie sănătoasă și a fi obsedat de perfecţiunea alimentară este foarte fragilă. Eliminarea aditivilor, conservanţilor, coloranţilor și produselor fast-food este prima grijă a unui ortorexic debutant. Ulterior apar și întrebările metafizice: sunt toate grăsimile dăunătoare sau unele grăsimi sunt bune și altele rele? Or fi grăsimile bune mai sănătoase, dar oare nu și ele te îngrașă? Zaharoza și cartofii sunt alimente nesănătoase, dar și pâinea, orezul și pastele conţin glucide - să nu le mai mănânc nici pe astea? Fructele și legumele sunt stropite cu pesticide, așa că ar fi mai bine să le mănânc decojite, dar coaja conţine multe vitamine și minerale. Cum să fac? Să cumpăr numai fructe și legume bio ca să le pot mânca cu coajă? Iată cât de complicată devine viaţa pentru un ortorexic!

Consecinţe nedorite

În ceea ce privește ortorexia, riscurile sunt mai mult de natură psihologică decât fiziologică. Mulţi dintre orto- rexici se desprind de cercul lor social. Evită să-și viziteze prietenii, nu mai merg la restaurant și nici la reuniunile de familie de teamă că nu vor reuși să respecte regulile alimentare stricte stabilite chiar de ei. Încetul cu încetul se izolează de ceilalţi.

Ca și anorexia și bulimia, ortorexia afectează mai mult femeile decât bărbaţii. Psihologii au observat că oamenii care suferă de tulburări de alimentaţie au adesea trăsături comune de personalitate, precum perfecţionism și atitudine intransigentă faţă de ei înșiși.

Există tratament?

Te preocupă exagerat de mult alimentaţia sănătoasă? Ia măsuri înainte ca dieta ta să devină prea ciudată. Nu elimina grupe întregi de nutrienţi (de exemplu, grăsimile sau lactatele) pe motiv că ai auzit că acestea dăunează sănătăţii, căci îţi privezi organismul de substanţe preţioase și poţi ajunge la carenţe serioase ori chiar la malnutriţie. Consumat cumpătat, niciun aliment nu-ţi face rău - o spun chiar nutriţoniștii. Dacă nu poţi să-ţi depășești obsesia de a mânca sănătos, nu ezita să ceri ajutorul familiei, al prietenilor, iar dacă nici cei apropiaţi nu reușesc să te aducă pe drumul cel bun nu amâna vizita la psiholog și nutriţionist. Tratamentul ortorexiei este asemănător cu cel recomandat în celelalte tulburări de comportament alimentar. Primul pas este ca persoana să recunoască faptulcă are o problemă și că dorinţa ei de a atinge perfecţiunea alimentară a devenit o sursă de suferinţă și de tristeţe. Apoi se poate trece la psihoterapie cognitiv-comportamentală, prin care se lucrează la nivelul gândurilor, al convingerilor și al respectului de sine.

Testul Bratman te ajută să recunoști boala

Ortorexia trece deseori neobservată, în special la debut. Iată testul elaborat de dr. Bratman, care ajută la recunoașterea simptomelor ortorexiei:

1. Îţi planifici meniul zilnic cu câteva zile în avans?

2. Petreci mai mult de 3 ore pe zi gândindu-te la alimentaţia ta?

3. Acorzi mai multă importanţă valorii nutritive a alimentelor decât plăcerii de a mânca?

4. Te simţi bine și stăpână pe viaţa ta când mănânci sănătos?

5. Te încearcă un sentiment de culpabilitate când te abaţi de la „regimul tău perfect“?

6. Refuzi vreodată diverse activităţi (să ieși în oraș cu prietenii, să iei masa la rude, să mergi în excursii etc.) de teamă că n-o să-ţi poţi respecta regimul alimentar?

7. Ai impresia că în timp ce ţi-ai îmbunătăţit calitatea alimentaţiei, calitatea vieţii tale s-a deteriorat?

8. Ai pus anumite alimente pe o listă neagră în ciuda faptului că îţi plac?

9. Ești din ce în ce mai exigentă cu tine însăţi?

10. Stima ta de sine este legată de ceea ce mănânci? (de exemplu, te apreciezi mai mult, te simţi mai importantă dacă mănânci sănătos?). Dacă ai răspuns „Da“la cel puţin 4 întrebări înseamnă că ai un anumit nivel de anxietate legată de alimentaţie. Dacă ai răspuns „Da“la toate întrebările, se confirmă faptul că ai gânduri obsesive despre hrană. Dacă aceste gânduri îţi creează suferinţă sau îţi afectează viaţa de zi cu zi, ar fi bine să ceri ajutorul unui psiholog sau psihiatru.