Semne de GASTRITĂ

Uneori această boală este silenţioasă, alteori își anunţă prezenţa prin senzaţie de arsuri la stomac, regurgitaţii acide, de care poţi scăpa cu tratamentul potrivit.

Gastrita este o tulburare a digestiei care se manifestă prin inflamarea mucoasei stomacului. Gastrita poate fi acută sau cronică, situaţie în care se poate vindeca sub tratament sau poate evolua în ciuda tratamentului.

Care sunt cauzele

Gastrita este provocată în 70-90% dintre cazuri de bacteria Helicobacter pylori, dar boala poate avea și alte cauze: infecţii virale, alergice sau bacteriene, tratament prelungit cu unele medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, antiinfecţioase, antimicotice etc.), consum excesiv de alcool sau cafea, fumat, obiceiuri alimentare nesănătoase (mâncatul repede, consumul frecvent de mâncăruri foarte grase). Gastrita poate fi și de origine autoimună. Să nu uităm că nu de puţine ori vinovat de apariţia gastritei acute sau cronice este marele nostru dușman din umbră, stresul. Persoanele în vârstă prezintă un risc mai ridicat să dezvolte gastrită, deoarece o dată cu vârsta se fragilizează mucoasa gastrică. În plus, infecţiile cu H. pylori sunt mai frecvente la seniori.

Simptome comune

Pereţii stomacului secretă nu mai puţin de trei litri de suc gastric pe zi, necesar procesului de digestie. În mod normal, acest lichid acid nu atacă stomacul, deoarece natura a prevăzut și o protecţie: mucoasa stomacului, care joacă rolul de barieră. Fără protecţie, însă, peretele stomacului este atacat și lezat de diferitele substanţe produse de organism pentru digerarea alimentelor. Așa apar problemele: senzaţie de arsură în partea superioară a abdomenului ce poate surveni în timpul mesei ori imediat după, mai ales dacă se consumă vin alb, băuturi alcoolizate, mâncăruri condimentate, acide sau dulciuri, dureri de stomac, balonare, scăderea apetitului, senzaţie de stomac plin, greaţă, vărsături care pot conţine urme de sânge. De reţinut că gastrita cronică poate evolua mult timp fără simptome. Dacă se întâmplă să existe și o hemoragie foarte mică, dar regulată, poate apărea anemia, situaţie în care persoana în cauză este palidă, obosește repede, se simte slăbită și poate resimţi dificultate la respiraţie.

Diagnostic

Deoarece simptomele sunt similare dispepsiei non-ulceroase, diagnosticul gastritei se face prin endoscopie, care îi permite medicului să detecteze și evalueze inflamaţia mucoasei. În timpul examinării se pot preleva și probe de mucoasă pentru biopsie pentru evidenţierea bacteriei H. pylori.

Tratament pe mai multe planuri

În cazul gastritei acute, care durează în general 2-5 zile, medicul recomandă o dietă lichidă pentru 1-2 zile (supe-cremă), care îi permite stomacului să se odihnească. Alimentaţia normală se va relua treptat, cu trei mese principale pe zi, excluzând însă alimentele care pot provoca aciditate gastrică. Desigur, până la dispariţia totală a simptomelor se vor evita alcoolul, tutunul, aspirina și alte antiinflamatoare nesteroidiene. Pentru ameliorarea simptomelor poate fi nevoie de preparate antiacide și un pansament gastric. Gastrita cronică, ce are la origine infecţia cu H. pylori, va fi tratată cu

antibiotice (de pildă, amoxicilină și claritromicină), precum și cu medicamente care vizează diminuarea sau neutralizarea acizilor gastrici și cicatrizarea leziunilor mucoasei. Ca și în forma acută, și în gastrita cronică se recomandă evitarea fumatului, a alcoolului și antiinflamatoarelor nesteroidiene.

ATENŢIE! Netratată, gastrita cronică poate evolua spre ulcer și crește riscul apariţiei cancerului de stomac.