Un diagnostic înfricoșător

Această boală gravă evoluează mult timp fără simptome, fiind deseori depistată când e prea târziu. Mare atenţie la principalul factor de risc: Helicobacter pylori!

Cancerul de stomac este o tumoră care se dezvoltă la nivelul mucoasei ce căptușește stomacul. Este o afecţiune de două ori mai frecventă la bărbaţi decât la femei și este diagnosticată de obicei între 60-80 de ani.

De ce apare

Cauza exactă a bolii nu este cunoscută, dar au fost identificaţi anumiţi factori de risc. Însă, doar pentru că

o persoană are unul sau chiar toţi factorii de risc, nu înseamnă că va face boala, în timp ce alţii, care nu au niciun factor de risc, pot fi totuși loviţi de teribila maladie. Iată ce anume se numără printre potenţialii factori declanșatori:

→ Alimentaţia. Aportul prea mare de alimente afumate sau sărate, conservanţi, murături, consum scăzut de fructe și legume.

→ Fumatul în exces (un pachet de ţigări pe zi) și consumul de alcool (mai mult de 1-2 băuturi pe zi).

→ Obezitatea, infecţia cu H. pylori, polipii gastrici, ulcerul gastric, gastrita, refluxul gastroesofagian, intervenţiile chirurgicale la nivelul stomacului, anemia pernicioasă, factorii genetici, grupa sanguină A. De reţinut că tratamentul infecţiei cu Helicobacter pylori previne transformarea unei afecţiuni a mucoasei gastrice în neoplazie.

Cum se manifestă

În faza incipientă nu apar de obicei simptome, dar pe măsură ce cancerul crește pot apărea manifestări precum durere de stomac, indigestie, eructaţii, greaţă, vărsături, balonări, arsuri gastrice, senzaţie de saţietate chiar și după o masă redusă cantitativ, apetit scăzut, disfagie (înghiţire cu dificultate), scădere inexplicabilă în greutate, oboseală (anemie prin pierderea de fier din cauza sângerărilor mucoasei gastrice), ganglioni supraclaviculari măriţi. Însă aceste manifestări nu sunt specifice, fiind deseori puse pe seama altor afecţiuni, de unde și dificultatea de a depista cancerul la timp. De aceea, dacă simptomele amintite persistă sau se repetă frecvent, este necesară vizita la medicul gastroenterolog.

Analize necesare

Pentru a confirma diagnosticul, medicul va examina abdomenul pentru a depista orice umflătură anormală sau durere. Apoi va recomanda o serie de analize de sânge și investigaţii, precum gastroscopie, în timpul căreia se vor preleva și probe de ţesut pentru biopsie, dar și testul pentru determinarea hemoragiilor oculte din scaun. Dacă diagnosticul de cancer se confirmă, cel mai probabil medicul va indica și efectuarea unei tomografii computerizate pentru a vedea cât de mult s-a extins cancerul local sau în alte părţi ale corpului (torace, abdomen, pelvis etc.).

Dieta după operaţie

În funcţie de localizarea și de stadiul tumorii la nivel gastric, tehnica chirurgicală presupune îndepărtarea parţială sau totală a stomacului (gastrectomie), împreună cu ganglionii deja atinși de cancer. După operaţie ar fi bine ca pacientul să discute cu un nutriţionist, care îl va sfătui ce poate și ce nu să mănânce. După gastrectomia parţială, care presupune îndepărtarea doar a unei părţi a stomacului, cei mai mulţi pacienţi pot mânca aproape la fel ca înainte să se îmbolnăvească, eventual aducând schimbări modului în care mănâncă. În cazul în care întregul stomac a fost îndepărtat, pacientul poate înghiţi și mânca, deoarece chirurgul leagă esofagul direct de intestinul subţire, dar sunt necesare niște schimbări mai mari în alimentaţie. De exemplu, în loc de 3 mese mari pe zi, sunt preferabile mai multe mese mici, trebuie redus sau eliminat consumul de dulciuri (inclusiv fructe dulci), nu se bea apă în timpul mesei, mâncarea trebuie bine mestecată etc.