Afecţiunil­e sânului nu pot fi evi­ta­te, dar pot fi de­pis­ta­te la timp

În 2015, mor­ta­li­ta­tea cau­za­tă de can­ce­rul la sân era, în Ro­mânia, de 36%. O ci­fră mai mult de­cât îngri­jo­ră­toa­re într-o vre­me în ca­re, des­co­pe­rit din timp, can­ce­rul la sân poa­te fi chiar vin­de­cat.

Sanatatea de Azi - - SUMAR - In­ter­viu cu Dr. Cris­tian Vi­ișo­re­a­nu

Ca­re sunt ce­le mai co­mu­ne bo­li ale sânului? Dar ce­le mai pe­ri­cu­loa­se? La sfârși­tul lui 2017, dr. Cris­tian Vi­ișo­re­a­nu, me­dic spe­cia­list chi­rur­gie ge­ne­ra­lă cu com­pe­ten­ţă în chi­rur­gie on­co­lo­gi­că și eco­gra­fie in­ter­ven­ţi­o­na­lă, fon­da, împreu­nă cu o echi­pă de me­dici, Insti­tu­tul Sânului în Bu­cu­rești. Pen­tru că, spu­ne el, apro­xi­ma­tiv 3.500 de fe­mei își pi­erd via­ţa, anual, din pri­ci­na fap­tu­lui că nu apu­că, nu știu sau nu co­nști­en­ti­ze­a­ză fap­tul că un con­trol re­gu­lat le-ar aju­ta să pre­vi­nă dez­vol­ta­rea can­ce­ru­lui. Cris­tian Vi­ișo­re­a­nu a avut ama­bi­li­ta­tea să ne răs­pun­dă la câte­va între­bări.

Cei mai co­muni sunt no­du­lii. Se pot de­pis­ta prin con­tro­lul de ru­ti­nă și se poa­te sta­bi­li da­că sunt be­nigni sau nu. Ide­al ar fi ca, du­pă 35 de ani, fe­mei­le să fa­că cel pu­ţin anual un con­trol la me­dic și cât mai des au­to­con­trol.

Au­to­con­trol?

Da, au­to­pal­pa­rea sânului și zo­ne­lor su­bra­ţu­lui. Ori­ce întă­ri­tu­ră, du­re­re, no­dul ar sim­ţi, tre­bu­ie să me­ar­gă de urgen­ţă la me­dic. Au­to­pal­pa­rea ar tre­bui fă­cu­tă cel pu­ţin lu­nar.

Ce ar tre­bui să fa­cem la 20, 30, 40, 50+ ca să fim mai li­niști­te?

Exa­me­nul cli­nic al sânului se re­co­man­dă, cum spu­neam, anual, chiar și la ti­ne­re­ţe. Evi­dent, în afa­ră pe­ri­oa­dei men­strua­le, când și sânii su­fe­ră pres­chim­bări. Me­di­cul exa­mi­nea­ză și pal­pe­a­ză cu aten­ţie sânul. Ori­ce mo­di­fi­ca­re sus­pect ă ar pu­te a in­di­ca pre­zen­ţa can­ce­ru­lui ma­mar. Pen­tru fe­mei­le cu vârsta între

20 și 30 de ani, re­co­mand o eco­gra­fie ma­ma­ră la 2-3 ani. Între 30 și 40 de ani, ea tre­bu­ie fă­cu­tă anual. Du­pă 40 de ani, eco­gra­fia ma­ma­ră poa­te fi re­co­man­da­tă în com­ple­ta­rea ma­mo­gra­fi­ei. Eco­gra­fia nu doa­re, nu es­te ira­dian­tă și nu pre­zin­tă alte ris­curi. Pe de altă par­te, mi­cro­cal­ci­fi­că­ri­le sunt spe­ci­fi­ce doar ma­mo­gra­fi­ei. Nu le ve­de RMN-ul, nu le ve­de eco­gra­fia și nu sunt sim­ţi­te nici de exa­mi­na­tor. Mai mult, în ul­ti­mul

timp no­du­lii, ma­se­le, și-au schim­bat con­sis­ten­ţa și chiar for­ma, pă­că­lind ușor eco­gra­ful. De ace­ea, ma­mo­gra­fia și bi­op­sia sunt mai mult de­cât ne­ce­sa­re.

Ca­re sunt simp­to­me­le ca­re ar tre­bui să ne îngri­jo­re­ze?

Apa­ri­ţia unor no­du­li sau gan­gli­oni axi­lari mă­ri­ţi, în pri­mul rând. Apoi re­trac­ţia pi­e­lii sau ma­me­lo­nu­lui, mo­di­fi­cări de cu­loa­re și con­sis­ten­ţă a sânului, scur­geri ma­me­lo­na­re san­gvi­no­len­te. Aces­tea din ur­mă însă anun­ţă un sta­diu mai avan­sat al bo­lii. Insist de ace­ea asu­pra con­tro­lu­lui re­gu­lat. Exa­mi­na­rea cli­ni­că du­re­a­ză cir­ca 10 de mi­nu­te și es­te ne­du­re­roa­să.

Știu că une­le fe­mei sunt mai pre­dis­pu­se. Ca­re sunt ace­lea?

Fe­mei­le ca­re au ca­zuri de cancer ma­mar în fa­mi­lie (ru­de apro­pia­te de sex fe­mi­nin, de­pis­ta­te cu ace­as­tă boa­lă), ce­le cu an­te­ce­den­te per­so­na­le pa­to­lo­gi­ce de ti­pul can­ce­ru­lui ma­mar sau ova­rian, pa­to­lo­gie hor­mo­na­lă cu risc, pre­cum și ce­le cu re­zul­tat po­zi­tiv la tes­ta­rea pen­tru pre­zen­ţa ge­ne­lor BRCA 1 sau BRCA 2 sunt con­si­de­ra­te a fi în zo­na de risc cres­cut. Pen­tru aces­tea, scre­e­nin­gul ma­mo­gra­fic va înce­pe înain­te de 40 de ani, eco­gra­fi­i­le ma­ma­re vor fi re­pe­ta­te la 6 luni și, anual, se va fa­ce un RMN ma­mar – in­ves­ti­ga­ţie non-in­va­zi­vă și nei­ra­dian­tă de eva­lua­re a stă­rii de să­nă­ta­te a sânului fo­lo­si­tă în com­ple­ta­rea pro­ce­du­ri­lor uzua­le.

Cum poa­te fi de­pis­tat can­ce­rul de sân în așa fel încât să fie tra­ta­bil?

Așa cum v-am spus. Da­că es­te de­pis­tat din timp, sunt toa­te șan­se­le să fie tra­tat, ba chiar vin­de­cat.

Pot fi evi­ta­te bo­li­le sânului?

Nu exis­tă un tra­ta­ment spe­cial, dar cu o ali­men­ta­ţie și o viaţă fă­ră stres pot fi, even­tual, con­tro­la­te.

În ce mă­su­ră poa­te fi vin­de­cat can­ce­rul de sân?

Da­că es­te de­pis­tat din timp, fa­cem o re­zec­ţie li­mi­ta­tă, nici nu se pu­ne în dis­cu­ţie ex­tir­pa­rea sânului, iar tra­ta­men­tul ul­te­ri­or es­te mult mai ușor de­cât atunci când tra­te­zi un cancer avan­sat.

Es­te cu­nos­cu­tă mă­su­ra ra­di­ca­lă adop­ta­tă de Ange­li­na Jo­lie, ca pre­ven­ţie pen­tru cancer. Actri­ţa a fă­cut mas­tec­to­mie doar pen­tru că pre­zen­ta un risc ri­di­cat de a fa­ce cancer. Es­te asta o so­lu­ţie?

În ca­zul unui risc foar­te ma­re, da, poa­te fi o so­lu­ţie. Am însă pa­ci­en­te ca­re con­fun­dă re­con­struc­ţia du­pă o mas­tec­to­mie cu o ope­ra­ţie es­te­ti­că. În mo­men­tul în ca­re află că au o for­mă in­ci­pi­en­tă de cancer, so­li­ci­tă mas­tec­to­mia to­ta­lă (a am­bi­lor sâni). Es­te ade­vă­rat, și eu o re­co­mand, dar într-un sta­diu avan­sat al bo­lii, când exis­tă ris­cul ca ce­lu­la can­ce­roa­să să mi­gre­ze de la un sân la altul. Pa­ci­en­te­le des­pre ca­re vor­besc însă cer ace­as­tă ope­ra­ţie spe­rând și că vor avea du­pă ace­ea niște sâni mai fru­moși. Ei bi­ne, tre­bu­ie să știe toa­tă lu­mea că re­con­struc­ţia sânului nu es­te to­tu­na cu o ope­ra­ţie es­te­ti­că a sânului. Mas­tec­to­mia pro­fi­lac­ti­că a înce­put să ia am­ploa­re și în Ro­mânia, dar nu o re­co­mand de­cât în ca­zu­ri­le cu risc ma­re.

La mas­tec­to­mie, ra­ta de re­ci­di­vă exis­tă, dar es­te mult mai mi­că de­cât în tra­ta­men­tul con­ser­va­tor (ca­re păs­tre­a­ză o ma­să de glan­dă sem­ni­fi­ca­ti­vă și atunci ra­tă de re­ci­di­vă es­te cu 8-10% mai ma­re față de mas­tec­to­mie).

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.