Afecţiunile sânului nu pot fi evitate, dar pot fi depistate la timp

În 2015, mortalitatea cauzată de cancerul la sân era, în România, de 36%. O cifră mai mult decât îngrijorătoare într-o vreme în care, descoperit din timp, cancerul la sân poate fi chiar vindecat.

Care sunt cele mai comune boli ale sânului? Dar cele mai periculoase? La sfârșitul lui 2017, dr. Cristian Viișoreanu, medic specialist chirurgie generală cu competenţă în chirurgie oncologică și ecografie intervenţională, fonda, împreună cu o echipă de medici, Institutul Sânului în București. Pentru că, spune el, aproximativ 3.500 de femei își pierd viaţa, anual, din pricina faptului că nu apucă, nu știu sau nu conștientizează faptul că un control regulat le-ar ajuta să prevină dezvoltarea cancerului. Cristian Viișoreanu a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări.

Cei mai comuni sunt nodulii. Se pot depista prin controlul de rutină și se poate stabili dacă sunt benigni sau nu. Ideal ar fi ca, după 35 de ani, femeile să facă cel puţin anual un control la medic și cât mai des autocontrol.

Autocontrol?

Da, autopalparea sânului și zonelor subraţului. Orice întăritură, durere, nodul ar simţi, trebuie să meargă de urgenţă la medic. Autopalparea ar trebui făcută cel puţin lunar.

Ce ar trebui să facem la 20, 30, 40, 50+ ca să fim mai liniștite?

Examenul clinic al sânului se recomandă, cum spuneam, anual, chiar și la tinereţe. Evident, în afară perioadei menstruale, când și sânii suferă preschimbări. Medicul examinează și palpează cu atenţie sânul. Orice modificare suspect ă ar pute a indica prezenţa cancerului mamar. Pentru femeile cu vârsta între

20 și 30 de ani, recomand o ecografie mamară la 2-3 ani. Între 30 și 40 de ani, ea trebuie făcută anual. După 40 de ani, ecografia mamară poate fi recomandată în completarea mamografiei. Ecografia nu doare, nu este iradiantă și nu prezintă alte riscuri. Pe de altă parte, microcalcificările sunt specifice doar mamografiei. Nu le vede RMN-ul, nu le vede ecografia și nu sunt simţite nici de examinator. Mai mult, în ultimul

timp nodulii, masele, și-au schimbat consistenţa și chiar forma, păcălind ușor ecograful. De aceea, mamografia și biopsia sunt mai mult decât necesare.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne îngrijoreze?

Apariţia unor noduli sau ganglioni axilari măriţi, în primul rând. Apoi retracţia pielii sau mamelonului, modificări de culoare și consistenţă a sânului, scurgeri mamelonare sangvinolente. Acestea din urmă însă anunţă un stadiu mai avansat al bolii. Insist de aceea asupra controlului regulat. Examinarea clinică durează circa 10 de minute și este nedureroasă.

Știu că unele femei sunt mai predispuse. Care sunt acelea?

Femeile care au cazuri de cancer mamar în familie (rude apropiate de sex feminin, depistate cu această boală), cele cu antecedente personale patologice de tipul cancerului mamar sau ovarian, patologie hormonală cu risc, precum și cele cu rezultat pozitiv la testarea pentru prezenţa genelor BRCA 1 sau BRCA 2 sunt considerate a fi în zona de risc crescut. Pentru acestea, screeningul mamografic va începe înainte de 40 de ani, ecografiile mamare vor fi repetate la 6 luni și, anual, se va face un RMN mamar – investigaţie non-invazivă și neiradiantă de evaluare a stării de sănătate a sânului folosită în completarea procedurilor uzuale.

Cum poate fi depistat cancerul de sân în așa fel încât să fie tratabil?

Așa cum v-am spus. Dacă este depistat din timp, sunt toate șansele să fie tratat, ba chiar vindecat.

Pot fi evitate bolile sânului?

Nu există un tratament special, dar cu o alimentaţie și o viaţă fără stres pot fi, eventual, controlate.

În ce măsură poate fi vindecat cancerul de sân?

Dacă este depistat din timp, facem o rezecţie limitată, nici nu se pune în discuţie extirparea sânului, iar tratamentul ulterior este mult mai ușor decât atunci când tratezi un cancer avansat.

Este cunoscută măsura radicală adoptată de Angelina Jolie, ca prevenţie pentru cancer. Actriţa a făcut mastectomie doar pentru că prezenta un risc ridicat de a face cancer. Este asta o soluţie?

În cazul unui risc foarte mare, da, poate fi o soluţie. Am însă paciente care confundă reconstrucţia după o mastectomie cu o operaţie estetică. În momentul în care află că au o formă incipientă de cancer, solicită mastectomia totală (a ambilor sâni). Este adevărat, și eu o recomand, dar într-un stadiu avansat al bolii, când există riscul ca celula canceroasă să migreze de la un sân la altul. Pacientele despre care vorbesc însă cer această operaţie sperând și că vor avea după aceea niște sâni mai frumoși. Ei bine, trebuie să știe toată lumea că reconstrucţia sânului nu este totuna cu o operaţie estetică a sânului. Mastectomia profilactică a început să ia amploare și în România, dar nu o recomand decât în cazurile cu risc mare.

La mastectomie, rata de recidivă există, dar este mult mai mică decât în tratamentul conservator (care păstrează o masă de glandă semnificativă și atunci rată de recidivă este cu 8-10% mai mare față de mastectomie).