Des­ci­fre­a­ză eti­che­ta!

Pa­ra­beni, so­di­um lau­ryl sul­fat, fta­la­ţi… În pro­du­se­le noas­tre cos­me­ti­ce se as­cund in­gre­di­en­te cu nu­me ci­u­da­te, des­pre ca­re nu știm ni­mic. Une­le din­tre aces­tea se pot do­ve­di no­ci­ve pen­tru să­nă­ta­te.

Sanatatea de Azi - - FRUMUSETE -

aten­ţia că une­le din­tre in­gre­di­en­te­le pre­zen­te în pro­du­se­le de ma­chiaj, măști de fru­mu­se­ţe, șam­poa­ne, cre­me, lo­ţi­uni, ulei­uri de corp, par­fu­muri etc. pot avea în timp con­se­cin­ţe se­ri­oa­se, pre­cum aler­gii și bo­li de pi­e­le, pro­ble­me de fer­ti­li­ta­te, tul­bu­rări hor­mo­na­le, pu­ber­ta­te pre­co­ce, chiar can­cer… Poa­te si­tua­ţia nu e chiar așa de nea­gră pre­cum o pre­zin­tă unii. To­tuși, nu stri­că să fim vi­gi­len­ţi. Să des­co­pe­rim, așa­dar, sub­stan­ţe­le pe ca­re ar fi bi­ne să le evi­tăm.

Cum pu­ţini din­tre noi sunt doc­tori în chi­mie, com­po­zi­ţia pro­du­se­lor cos­me­ti­ce ră­mâne, de mul­te ori, un ade­vă­rat mis­ter. Ha­bar nu avem ce ne întin­dem pe fa­ţă, pe corp sau pe păr, căci sub­stan­ţe­le înși­ra­te pe eti­che­te­le fla­coa­ne­lor sunt o ma­re ne­cu­nos­cu­tă. Spe­cia­liștii ne atrag însă

Pa­ra­beni

Pe eti­che­tă apar no­ta­ţi cu ter­mi­na­ţia „-pa­ra­ben“(de ex. bu­til­pa­ra­ben, pro­pil­pa­ra­ben, etil­pa­ra­ben etc.) sau „-zoa­te“(de ex. pa­ra­hy­dro­xy­ben­zoa­te). Sunt con­ser­van­ţi

chi­mici pre­zen­ţi în mul­te pro­du­se cos­me­ti­ce și chiar în ali­men­te, fo­lo­si­ţi încă din 1920. Sunt aduși re­gu­lat în ban­ca acu­za­ţi­lor, dar no­ci­vi­ta­tea lor nu es­te clar de­mon­stra­tă. Unii ex­per­ţi afir­mă că aces­te sub­stan­ţe sunt pu­ter­nic aler­ge­ne, per­tur­bă echi­li­brul hor­mo­nal și pot de­ter­mi­na apa­ri­ţia can­ce­ru­lui (un stu­diu re­cent su­ge­re­a­ză acu­mu­la­rea pa­ra­be­nu­lui în ţe­su­tul ma­mar). În pro­du­se­le BIO pe ca­re se men­ţi­o­nea­ză „fă­ră con­ser­van­ţi“nu se gă­sesc pa­ra­beni.

Pro­pi­len gli­col

Îl re­gă­sim pe eti­che­te și sub for­ma PEG sau PPG. Es­te un in­gre­di­ent pre­zent în an­ti­ge­lu­ri­le in­dus­tria­le, în mul­te ali­men­te pro­ce­sa­te, în me­di­ca­men­te și în ma­jo­ri­ta­tea pro­du­se­lor cos­me­ti­ce, dar es­te fo­lo­sit și la ţi­gă­ri­le elec­tro­ni­ce. Stu­di­i­le efec­tua­te au cla­si­fi­cat pro­pi­len gli­co­lul ca având un risc mo­de­rat pen­tru să­nă­ta­te, pu­tând pro­vo­ca: iri­ta­ţii ale pi­e­lii, re­ac­ţii aler­gi­ce, di­mi­nua­rea fer­ti­li­tă­ţii la fe­mei­le ca­re lu­cre­a­ză în sec­toa­re ex­pu­se ete­ri­lor de gli­col, con­junc­ti­vi­tă la con­tac­tul cu ochii. Nu se acu­mu­le­a­ză în ţe­su­turi, fi­ind me­ta­bo­li­zat și eli­mi­nat de ri­ni­chi și fi­cat în 48 de ore.

So­di­um lau­ryl sul­fa­te

De la să­pu­nuri și pas­te de din­ţi la de­ter­gen­ţii pen­tru ru­fe, abi­li­ta­tea mul­tor pro­du­se de a înde­păr­ta mur­dă­ria stă în spu­ma pe ca­re aces­tea o pro­duc în con­tact cu apa. In­gre­di­en­te­le ca­re fac acest lu­cru po­si­bil se nu­mesc sur­fac­tan­ţi, prin­tre ca­re se nu­mă­ră și so­di­um lau­ryl sul­fa­te (SLS) și so­di­um lau­reth sul­fa­te (SLES). Da­că vin în con­tact pre­lun­git cu pi­e­lea, ce­le do­uă sub­stan­ţe pot pro­du­ce iri­ta­ţii per­soa­ne­lor mai sen­si­bi­le. Nu sunt

Se con­si­de­ră că pro­du­se­le ca­re se clă­tesc și ce­le ca­re in­tră în con­tact scurt cu pi­e­lea au mai puți­ne șan­se să pă­trun­dă în or­ga­nism. Ast­fel, o cre­mă hi­dra­tan­tă me­ri­tă mai mul­tă vi­gi­le­nță de­cât un gel de duș.

can­ce­ri­ge­ne, iar fo­lo­si­rea lor în pro­du­se­le cos­me­ti­ce și de îngri­ji­re per­so­na­lă es­te con­si­de­ra­tă si­gu­ră.

AHA (ALPHA HYDROXY ACID)

Acești aci­zi sunt întâlni­ţi în spe­cial în pro­du­se­le an­ti­rid și ce­le de ex­fo­li­e­re, întru­cât înde­păr­te­a­ză ce­lu­le­le moar­te, re­duc apa­ren­ţa ri­du­ri­lor, pre­vin for­ma­rea aces­to­ra și ca­ti­fe­le­a­ză pi­e­lea. Per­soa­ne­le cu pi­e­le sen­si­bi­lă s-ar pu­tea con­frun­ta cu iri­ta­ţii (roșe­a­ţă, sen­za­ţie de ar­su­ră, mâncă­ri­mi) da­că fo­lo­sesc aces­te pro­du­se zil­nic, pe ter­men înde­lun­gat. Aten­ţie: acești aci­zi cresc sen­si­bi­li­ta­tea pi­e­lii la soa­re cu 50%!

Fta­la­ţi

Pe eti­che­tă pot apă­rea ca phtha­la­te, DEP (di­et­hyl­phtha­la­te), DMP (di­met­hyl­phtha­la­te), DBP (di­bu­tyl­phtha­la­te), DEHP sau, pur și sim­plu, sub nu­me­le de „par­fum“sau „aro­mă“. Se gă­sesc în ojă, de­o­do­ran­te, fi­xa­tiv, spu­mă și ge­luri pen­tru păr, par­fu­muri, une­le șam­poa­ne și cre­me hi­dra­tan­te și sunt fo­lo­si­ţi pen­tru a „li­pi“aro­me­le de pi­e­le. Se cre­de că fta­la­ţii pot afec­ta fer­ti­li­ta­tea și pot cau­za tul­bu­rări hor­mo­na­le. Pro­du­se­le na­tu­ra­le nu con­ţin par­fu­muri sin­te­ti­ce, ci doar ulei­uri esen­ţia­le.

Tri­clo­san

Es­te un con­ser­vant ca­re împi­e­di­că sau înce­ti­nește dez­vol­ta­rea bac­te­ri­i­lor și împi­e­di­că pro­du­sul să se stri­ce. Se gă­sește în pro­du­se­le an­ti­bac­te­ri­e­ne, pre­cum să­pun, ge­luri de mâini, de­o­do­ran­te, pas­tă de din­ţi, apă de gu­ră, cos­me­ti­ce. În con­cen­tra­ţi­i­le ad­mi­se, tri­clo­sa­nul nu es­te pe­ri­cu­los pen­tru să­nă­ta­te.

Să­ruri de alu­mi­niu

În ul­ti­mii ani, să­ru­ri­le de alu­mi­niu pre­zen­te în de­o­do­ran­te au stârnit mul­te con­tro­ver­se. Un do­cu­men­tar re­a­li­zat în 2013 a men­ţi­o­nat po­si­bi­la le­gă­tu­ră din­tre de­o­do­ran­te­le cu să­ruri de alu­mi­niu și can­ce­rul de sân și apa­ri­ţia Alzhei­mer, iar de atunci po­si­bi­le­le efec­te ale alu­mi­ni­u­lui asu­pra or­ga­nis­mu­lui uman au câști­gat tot mai mul­tă aten­ţie. To­tuși, stu­di­i­le nu au con­fir­mat până acum aces­te ipo­te­ze, dar spe­cia­liștii ne înde­am­nă să fim pre­cau­ţi și să ale­gem pro­du­se fă­ră alu­mi­niu.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.