Bău­tă cu mă­su­ră, be­rea fa­ce mi­nuni

O bău­tu­ră cu is­to­rie, nu de­ge­a­ba es­te be­rea, pe lângă vin, una din­tre ce­le mai apre­cia­te li­cori ba­hi­ce pe între­a­ga Pla­ne­tă.

Sanatatea de Azi - - SUMAR -

Be­rea es­te atât de ver­sa­ti­lă încât poa­te cu­ceri ini­ma ori­cui, in­di­fe­rent de gus­turi și do­rin­ţe. Exis­tă nu mai pu­ţin de 4000 de ti­puri de be­re, bel­gi­e­nii fi­ind cei mai in­ven­ti­vi din acest punct de ve­de­re. Blon­dă sau bru­nă, fil­tra­tă sau ne­fil­tra­tă, cu gust de ci­reșe, me­re, ci­tri­ce sau chiar cârna­ţi, be­rea es­te cu­nos­cu­tă și apre­cia­tă pes­te tot, chiar și în zo­ne în ca­re tra­di­ţi­i­le sau re­li­gia nu per­mit con­su­mul de al­cool.

De la ve­chii egip­teni, până în zi­le­le noas­tre

Se pa­re că is­to­ria fa­bri­că­rii be­rii e ve­che de mi­le­nii, din vre­mu­ri­le ve­chi­u­lui Egipt sau ale Impe­ri­u­lui Ba­bi­lo­nian. De altfel, pri­ma re­ţe­tă des­pre pro­du­ce­rea aces­tei bău­turi are mai bi­ne de 4000 de ani și es­te atri­bu­i­tă Su­me­ri­e­ni­lor. Exis­tă chiar te­o­rii ca­re vor­besc des­pre fap­tul că egip­te­nii ca­re au mun­cit din greu la ri­di­ca­rea pi­ra­mi­de­lor din com­ple­xul de la Gi­zeh pri­me­au zil­nic o ra­ţie de 4 li­tri de be­re pen­tru a re­zis­ta și a fi mai efi­ci­en­ţi. În plus, se pa­re că ea era pre­fe­ra­tă pen­tru hi­dra­ta­re, de­oa­re­ce apa din Nil fă­cea ra­va­gii, îmbol­nă­vind cu ape­le ei mur­da­re mun­ci­to­rii.

Ha­mei­ul și or­zul, in­gre­di­en­te de ba­ză

Deși, da­că ne ui­tăm pe eti­che­ta unei sti­cle, pu­tem gă­si în lis­ta de in­gre­di­en­te chiar și mă­lai, ha­mei­ul și or­zul sunt esen­ţia­le pen­tru fa­bri­ca­rea aces­tei li­cori. În func­ţie de zo­na ge­o­gra­fi­că, be­rea poa­te fi pro­du­să in­clu­siv din ră­dă­cini de plan­te, car­to­fi sau ma­ni­oc. Tra­di­ţia pre­pa­ră­rii ei din ce­re­a­le vi­ne din Eu­ro­pa și im­pli­că fer­men­ta­rea mal­ţu­lui (or­zul ger­mi­nat), ames­te­ca­rea lui cu ha­mei (obi­cei ca­re da­te­a­ză de prin Evul Me­diu) și fil­tra­rea du­pă mai mul­te săp­tă­mâni pen­tru ob­ţi­ne­rea li­chi­du­lui lim­pe­de cu ten­tă au­rie, du­pă ce a fost ames­te­cat cu con­ser­van­ţi sau chiar agen­ţi de lim­pe­zi­re. În fa­bri­ci­le ar­ti­za­na­le, ca­re au ră­să­rit și în Ro­mânia în nu­măr tot mai ma­re, se pro­du­ce mul­tă be­re ne­fil­tra­tă, cu un as­pect mai pu­ţin co­mer­cial, dar cu un gust și aro­mă in­con­fun­da­bi­le. Pro­ce­sul teh­no­lo­gic es­te în ma­re par­te ace­lași, însă in­gre­di­en­te­le pot fi pu­ţin di­fe­ri­te, ale­gându-se va­rian­te cât mai na­tu­ra­le.

De ce es­te be­rea să­nă­toa­să

În ju­rul li­chi­du­lui au­riu ușor amă­rui s-au ţe­sut ne­nu­mă­ra­te le­gen­de. Se spu­ne că „faci bur­tă“da­că o con­su­mi cu re­gu­la­ri­ta­te ori că es­te un bun

hi­dra­tant în zi­le­le to­ri­de de va­ră. Înain­te de ori­ce spe­cu­la­ţii, ar tre­bui să dăm cre­za­re stu­di­i­lor și me­di­ci­lor nu­tri­ţi­o­niști ca­re au sta­bi­lit că:

● are un con­ţi­nut ri­di­cat de vi­ta­mi­ne B; din­tre aces­tea, vi­ta­mi­na B6 du­ce la scă­de­rea ni­ve­lu­lui de ho­mo­cis­tei­nă, un com­pus chi­mic vi­no­vat de apa­ri­ţia anu­mi­tor bo­li car­di­o­vas­cu­la­re;

● joa­că un rol mo­de­rat în pre­veni­rea bo­li­lor co­ro­na­ri­e­ne și apa­ri­ţia unui in­farct mi­o­car­dic, cu o con­di­ţie: să fie con­su­ma­tă cu mă­su­ră, nu mai mult de 500 ml pe zi;

● pre­vi­ne apa­ri­ţia ul­ce­ru­lui cau­zat de bac­te­ria He­li­co­bac­ter py­lori;

● împi­e­di­că for­ma­rea cal­cu­li­lor re­na­li;

● po­li­fe­no­lii din com­po­zi­ţia ei au un pu­ter­nic efect an­ti­o­xi­dant, pro­te­jând imu­ni­ta­tea;

● un stu­diu fă­cut pe șoa­reci de la­bo­ra­tor re­le­vă fap­tul că si­li­co­nul din be­re împi­e­di­că acu­mu­la­rea de alu­mi­niu în or­ga­nism, cu pre­că­de­re în ţe­su­tul ce­re­bral; va­lo­ri­le cres­cu­te pot fi dău­nă­toa­re sis­te­mu­lui osos și ce­lui ner­vos, fi­ind aso­cia­te chiar cu apa­ri­ţia bo­lii Alzhei­mer;

● nu exis­tă do­ve­zi cla­re ca­re să fa­că o le­gă­tu­ră între con­su­mul re­gu­lat și mo­de­rat de be­re și crește­rea in­de­xu­lui cor­po­ral; bu­năoa­ră, nu tre­bu­ie să înce­tăm a mai bea be­re pon­de­rat de te­a­ma de a ne îngrășa.

Ce­hii sunt mari iu­bi­tori de be­re, având cel mai ma­re con­sum per ca­pi­ta. To­tuși, Chi­na a avut în ul­ti­mii ani cea mai ma­re crește­re la acest ca­pi­tol, între­când Sta­te­le Uni­te, ţa­ră cu tra­di­ţie în con­su­mul de be­re.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.