Neglijenţa poate duce de la sforăit la infarct - interviu cu dr. Magdalena Ciobanu
Când este însoţit de oprirea respiraţiei, sforăitul devine, din jenant și supărător, deosebit de periculos. De altfel, calitatea proastă a somnului în general duce la o mulţime de complicaţii, pe care le poţi evita apelând la un medic specialist în... som
Mulţi nu știu că există o ramură a medicinei axată pe probleme legate de somn. În ce constă, mai exact, această disciplină?
Medicina somnului este o supraspecializare medicală care se ocupă de diagnosticul și tratamentul disfuncţiilor și bolilor somnului. Este o ramură interdisciplinară, fiind implicate cel puţin opt specialităţi medicale primare: neurologie, pneumologie, psihiatrie, ORL, medicina muncii, chirurgie BMF, cardiologie, pediatrie.
Când ar trebui să se prezinte cineva la un specialist în somnologie?
Când constată – pacientul sau anturajul – că i s-a modificat somnul. Concret, persoanele care au probleme cu somnul – fie insomnie, fie somnolenţă, fie alte tulburări ale somnului – se pot adresa unui medic cu această supraspecializare, care le va îndruma spre investigaţia ori medicul potrivit. Pe de altă parte, pentru anumite acuze legate de somn, este indicat ca întâi să se prezinte la specialistul „de organ“. De exemplu, pentru insomniile asociate cu depresie, anxietate, mai ales dacă au apărut într-un context psihologic (o supărare, un șoc, o despărţire) este indicat ca întâi să meargă la un medic psihiatru. Dacă un om sforăie, dar nu este obosit ori somnolent, iar anturajul nu a sesizat o schimbare a somnului, atunci poate merge întâi la medicul ORL. Dacă, însă, anturajul sesizează că persoana care sforăia de ani de zile devine mai somnolentă pe parcursul zilei, iar noaptea respiraţia i se oprește, atunci pacientul trebuie să ajungă la un somnolog care îi va face o poligrafie nocturnă.
Care sunt cele mai comune tulburări ale somnului cu care se prezintă pacienţii?
Fiind pneumolog, pacienţii care mi se adresează acuză somnolenţă matinală, dar și în timpul zilei, du-
rere de cap mai ales dimineaţa, senzaţia că nu le ajunge somnul, indiferent de numărul de ore de somn, stare de tip depresiv cvasipermanentă.
Insomnia și somnul neodihnitor pot fi puse în aceeași oală?
Unii oameni spun că au insomnie când, de fapt, au un somn neodihnitor; se trezesc de numeroase ori într-o noapte și au impresia că „nu au dormit“deloc. Sunt alţi oameni care spun că au „insomnie“pentru că se trezesc de multe ori din cauza nevoii imperioase de a urina și dau vina pe nevoia fiziologică, pe (eventualul) adenom de prostată ori diabet, sau pe tratamentul diuretic pentru hipertensiune – când, de fapt, au (și) apnee în somn, o boală în care poate fi crescută tensiunea arterială în timpul nopţii (de unde și necesitatea unui diuretic administrat seara) sau poate fi agravat diabetul. Prin urmare, dacă un om are senzaţia de somn neodihnitor, „agitat“, indiferent de asocierea cu insomnie sau somnolenţă, atunci sugestia mea este să se adreseze unui medic somnolog.
Calitatea proastă a somnului ne poate îmbolnăvi?
Practic, toate organele noastre pot fi afectate, deoarece somnul este o perioadă de refacere activă și nu o perioadă de „stop joc“. De aceea, calitatea proastă și durata insuficientă a somnului au efecte asupra întregului organism, inclusiv randament intelectual scăzut, stare de tip depresiv, tulburări cardiace, dar și tulburări de erecţie, creștere în greutate, reflux gastro-intestinal. În plus, lipsa somnului poate agrava alte boli cronice, inclusiv diabetul zaharat, bolile pulmonare și cardiace.
Poate afecta apneea sănătatea inimii? E lung drumul de la un banal sforăit la... infarct sau alte complicaţii?
Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv (SASO) se asociază frecvent cu hipertensiunea arterială (aproximativ 50% dintre pacienţii cu SASO), infarctul miocardic acut (30%), accident vascular cerebral (60%), insuficienţă cardiacă congestivă (30%). De multe ori, aceste boli se potenţează reciproc și pentru că au factori de risc comuni: obezitatea, fumatul, consumul de alcool. Astfel, frecvent, un pacient obez și sedentar care are hipertensiune (HTA) greu controlabilă are și SASO care este agravat de HTA. Un pacient tânăr care fumează, este sedentar și are și o dislipidemie are un risc cu mult mai mare de a suferi un infarct miocardic acut, dacă are și un grad de obstrucţie nazo-faringiană (manifestată prin sforăit).
Apneea este neapărat însoţită de sforăit sau invers?
Existenţa sforăitului arată că este o problemă la nivelul căilor aeriene superioare și că, la un moment dat (mai ales dacă pacientul crește în
greutate, fumează, consumă alcool zilnic, urmează tratament cu sedative fără a fi monitorizat de medicul psihiatru), poate să apară apneea. Însă apneea poate să apară și în lipsa sforăitului (un număr de până la 5 apnei per oră de somn este în limitele normalului).
Poligrafia nocturnă în ce constă, cum decurge procedura?
Poligrafia cardio-respiratorie presupune montarea unor senzori conectaţi la un dispozitiv central, care înregistrează continuu semnalele în timpul somnului pe un card de memorie. Astfel, pacientul va dormi cu senzorii respectivi și cu dispozitivul timp de cel puţin 8 ore, după care medicul specialist somnolog descarcă datele și le interpretează. De obicei, pentru diagnosticul apneei în somn de tip obstructiv (asociată frecvent cu sforăitul) se înregistrează fluxul respirator, saturaţia de oxigen, mișcările toracelui și abdomenului și zgomotul produs de sforăit. În sistemul asigurărilor de sănătate, poligrafia se poate face cu bilet de trimitere de la medicul de familie în unităţile care au contractat acest serviciu cu Casa de Asigurări, adică au atât aparatura necesară, cât și personalul medical (medic și asistent medical) specializat și acreditat.