„Toate grupele alimentare trebuie să fie prezente pe masă“- interviu dr. Grigorean

De cele mai multe ori, alegem ce mâncăm în necunoștinţă de cauză. Pentru că arată bine, pentru că am mai mâncat și a fost bun, pentru că am auzit că e sănătos și plin de vitamine. Dr. Amedeo Grigorean, medic medicină generală și nutriţionist, specializat în nutriţie oncologică (Institutul Sânului), demontează câteva mituri celebre și ne ajută să fim mai informaţi în privinţa alimentaţiei zilnice. Există alimente realmente toxice pentru organism? Care sunt cele mai nocive și cum ne afectează?

Desigur că există. Tot ceea ce este excesiv procesat, conţine numeroși aditivi, conservanţi, coloranţi, potenţiatori de gust, îndulcitori rafinaţi, făină rafinată, ulei rafinat, carne cu nitraţi și nitriţi, sucuri cu aspartam. Pe lângă acestea, mai putem aduce în discuţie și o parte din alimentele naturale - legume, fructe - care au fost protejate de dăunători cu cantităţi uriașe de insecticide, pesticide etc.

Desigur, însă, că organismul deţine un sistem de apărare de o complexitate și un nivel de performanţă impresionante. Asta ce înseamnă? Simplu: putem consuma câte puţin și din când în când, chiar și din cele mai rele/toxice lucruri, deoarece organismul va reuși să le facă faţă prin mijloacele lui naturale și geniale de apărare. Dar să nu uităm: CÂTE PUŢIN și DIN CÂND ÎN CÂND.

Ce înseamnă să mâncăm moderat?

În primul rând, acest concept nu se aplică la o parte din alimentele sănătoase: nu prea există o limită superioară (în afară de cantitatea care ne poate intra în stomac) la marea majoritate a legumelor de orice tip, la fructele care nu sunt dulci (măsline, lămâie, avocado), la condimentele naturale care nu sunt iuţi, la uleiurile bune presate la rece, în special cele care conţin omega 3 (din pește gras sălbatic, în special). Dar este necesară o anumită moderaţie de bun simţ, chiar la alimentele sănătoase, dar care au un conţinut mare de energie, mai ales cu un indice glicemic mai ridicat: fructele dulci proaspete sau uscate, alimentele cu bază din amidon (cartof, orez, paste, pâine, mămăligă, fulgi de cereale etc.). Iar atunci când vorbim de alimentele discutate la punctul 1, cele cu grad de nocivitate, atunci „moderat“înseamnă „extrem de rar“.

Când ne-am îngrășat sau primim un anumit diagnostic (ficat gras, de exemplu) și simţim nevoia unei cure de detoxificare, cum ar trebui să procedăm?

Organismul deţine toate mijloacele naturale pentru a scăpa de ceea

ce nu îi este necesar. În cazul în care greutatea este o problemă, ca și în cazul unor diagnostice, de la cele mai simple, cum ar fi steatoza și până la cele grave, din oncologie sau altele, monitorizarea continuă, consilierea unui nutriţionist vă ajută să îmbunătăţiţi funcţionarea organismului.

Cum se consumă corect fructele? În ce cantitate și sub ce formă?

În cazul fructelor avem câteva reguli foarte clare și foarte simple:

• în prima parte a zilei, până pe la 16:00 - 17:00, dar depinde și de ora de culcare;

• înainte de celelalte alimente sau între mesele principale, nu „un fruct la desert“;

• 1-3 fructe/zi, la mărimea unui măr mediu, cu particularităţi de la caz la caz;

• se consumă proaspete, sucuri, smoothie, uscate, coapte, gem fără zahăr, compot fără zahăr, nu dulceaţă, nu confiate!

Ce părere aveţi despre carne? Se spune despre ea că crește riscul de cancer.

Nu există o documentare știinţifică adevărată despre vreun risc de cancer produs de carne, indiferent din ce animal ar proveni aceasta. Există câteva studii care arată o asociere între consumul exagerat de carne roșie și unele forme de cancer de colon. Dar chiar și în aceste cazuri, este posibil ca problema să fie conservanţii din carne și nu carnea în sine. În rest, nimic documentat. Carnea este o sursă bună și bogată în proteine, nu conţine carbohidraţi, ceea ce o face ideală pentru un program de slăbit, are ceva vitamine foarte bune, minerale de asemenea, dar... nu e bună singură și în exces. Corect este să avem o porţie de carne pe zi, aproximativ 100 - 150 grame, însoţită obligatoriu de o porţie mult mai mare de legume, crude sau gătite. Desigur că pot exista și zile sau diete fără carne, pentru cei care își doresc și pot să fie vegetarieni, lactovegetarieni, ovolacto sau ţin post.

Dar despre lactate, brânzeturi, controversate și ele, ce credeţi?

Organismul mamiferului adult, cum suntem și noi, oamenii, nu are o mare nevoie sau indicaţie pentru a consuma lapte, fie el și natural și proaspăt muls, datorită scăderii sintezei unor enzime care sunt foarte prezente la copilul sugar. Asta nu îl face contraindicat, dar se observă în practică faptul că mulţi adulţi au ușoare sau mai mari intoleranţe la acest lapte. Pe de altă parte, orice lactat fermentat, fie el brânză sau gamă de iaurturi, poate fi consumat fără probleme, nu produce nicio boală (dacă nu e cazul unor intoleranţe speciale), nici într-un caz vreo legătură cu cancerul.

Cum ar trebui să arate meniul nostru zilnic?

Mă voi referi acum la varianta cea mai comună, valabilă pentru oricine: 5-6 gustări zilnice, la intervale orare de aproximativ

3 ore. Nu există mese principale și mai puţin principale. Toate sunt principale, cantităţi de alimente suficient de mici încât să mai

abordate8 putem mânca atunci când ne ridicăm de la masă. Vor fi

UN SUC DE FRUCTE SE UTILIZEAZĂ EXCLUSIV PENTRU O PLĂCERE OCAZIONALĂ, NU PENTRU SLĂBIT. UN SUC CORECT SE OBȚINE DINTR-O COMBINAȚIE DE 3-5 LEGUME, LA CARE SE ADAUGĂ 1 FRUCT PENTRU GUST.