Boli declanșate de stres
Diabet, boli de piele, depresie... Nu sunt deloc puţine bolile care pot fi declanșate sau agravate de stres.
Uneori stresul este o forţă pozitivă, care ne menţine alerţi, motivaţi și ne dă energie să ducem la îndeplinire ce ne-am propus. De exemplu, când susţinem un interviu pentru o slujbă. Dar, de cele mai multe ori – ca de pildă atunci când suntem blocaţi în trafic – este o forţă negativă. Dacă persistă timp îndelungat și nu luăm măsuri, stresul poate deveni cronic, putând agrava sau chiar declanșa unele afecţiuni.
INSOMNIE
Adormi greu (în mai mult de 30 de minute din momentul în care te-ai culcat) sau adormi normal, dar te trezești de câteva ori noaptea ori prea devreme dimineaţa și nu mai poţi dormi? Cel mai probabil stresul e de vină. Încearcă să-ţi dai seama când a debutat problema. Dacă insomniile apar doar când ai de-a face cu o situaţie stresantă (discuţii cu soţul, probleme la serviciu, probleme cu banii etc.) și dispar odată ce te liniștești, este clar că stresul e cel care îţi tulbură somnul și singura soluţie este să-l elimini. Dacă ești o fire anxioasă ori te simţi deseori tristă, insomnia ta poate fi cauzată de depresie. În cazul în care insomnia persistă în ciuda măsurilor pe care le iei, iar ziua te simţi obosită și somnolentă, adresează-te medicului.
BOLI DE PIELE
Stresul frecvent sau prelungit afectează întregul corp, inclusiv pielea. Oamenii de știinţă au descoperit că hormonii glucocorticoizi, secretaţi în cantităţi mai mari în momentele stresante, pot agrava unele afecţiuni ale pielii, cum ar fi eczema, psoriazisul, acneea, rozaceea, vitiligoul, der-
matita seboreică. De asemenea, stresul poate provoca urticarie și alte tipuri de erupţii și poate declanșa un puseu herpetic. Întrucât nu poţi evita complet stresul, este important să încerci să-l gestionezi corect (exerciţii fizice, plimbări, yoga, meditaţie etc.) și să-ţi îngrijești atent pielea.
MIGRENE
Când ai una dintre acele zile oribile, când nimic nu-ţi merge bine și ai de făcut 1000 de lucruri, toate urgente, nu ar trebui să te miri dacă te apucă și o teribilă durere de cap. Se știe că stresul, ca și alte emoţii (anxietate, teamă, surescitare), poate declanșa o migrenă. Specialiștii cred că acest lucru se întâmplă din cauză că, atunci când suntem stresaţi, nivelurile anumitor molecule și hormoni cresc și scad, fluctuaţii care unor persoane le pot provoca dureri de cap sau chiar migrene. Cercetările arată că, în general, migrena se declanșează la 2-3 zile după un eveniment stresant sau o zi foarte stresantă. Caută să identifici situaţiile stresante care îţi provoacă dureri de cap și încearcă să le eviţi. În plus, ai grijă să dormi suficient, să mănânci sănătos, să râzi și să faci zilnic mișcare, măcar 30 de minute.
BOLI DIGESTIVE
Sistemul digestiv este unul dintre cele mai sensibile la stres. Când stresul activează mecanismul „luptă sau fugi“, digestia se oprește, deoarece sistemul nervos scade la minimum fluxul sanguin în sistemul digestiv, ceea ce afectează contracţiile mușchilor digestivi și diminuează secreţia sucurilor necesare digerării alimentelor. Astfel, din cauza stresului poate crește cantitatea de acid din stomac, ceea ce duce la indigestie, arsuri gastrice, reflux gastroesofagian. Și colonul reacţionează la stres, prin diaree sau constipaţie. Nu ţi s-a întâmplat și ţie ca din cauza emoţiilor mari, de exemplu înaintea unui
examen important, să trebuiască să fugi urgent la baie?
În plus, stresul poate cauza inflamarea sistemului gastrointestinal, lăsându-l mai vulnerabil infecţiilor. Deși nu s-a demonstrat că stresul cauzează ulcer gastric, boala celiacă sau boala colonului iritabil, se știe sigur că agravează aceste afecţiuni, precum și alte maladii digestive.
BOLI PSIHICE
Specialiștii au descoperit că stresul, indiferent de cauza lui, modifică circuitele din creier în moduri care pot afecta pe termen lung sănătatea noastră mentală. Cu toţii am observat că stresul ne face mai agitaţi, iritabili, nervoși, triști, ne împiedică să ne concentrăm, ne fură motivaţia. Însă la unii dintre noi, din diverse motive, stresul poate duce la depresie sau tulburări de anxietate. Studiile au confirmat, de pildă, că stresul la locul de muncă crește cu 80% riscul instalării depresiei în câţiva ani.
La persoanele care deja suferă de depresie sau anxietate, stresul cronic sau sever agravează manifestările, la fel cum exacerbează și simptomele altor tulburări psihice (tulburări bipolare, sindromul Tourette etc.).
MALADIA ALZHEIMER
Există oare o legătură între stres și maladia Alzheimer? Oamenii de știinţă spun că da. Stresul agravează demenţa, deoarece accelerează formarea leziunilor în creier. Unele cercetări sugerează chiar că prin reducerea nivelului de stres ar putea fi încetinită evoluţia bolii.
DIABET
Diabetul se poate declanșa nu doar pentru că ai ghinionul să moștenești pe cineva din familie sau pentru că nu mănânci sănătos și nu faci mișcare, ci și din cauza stresului, afirmă cele mai recente cercetări. Mecanismele care leagă stresul de diabet nu sunt complet elucidate, dar se presupune că nivelul crescut al cortizolului afectează sensibilitatea celulelor la insulină. Nu doar stresul cronic este implicat în apariţia diabetului, ci și cel acut. S-au semnalat numeroase cazuri în care diabetul s-a declanșat la scurt timp (câteva luni) după un stres extrem, de exemplu pierderea cuiva drag. Stresul e nociv și pentru cei care deja au diabet, căci determină fluctuaţii neașteptate ale glicemiei, făcând boala dificil de ţinut sub control. Pentru ca bolnavul cu diabet să-și dea seama dacă stresul îi afectează nivelul glucozei din sânge, timp de câteva săptămâni ar fi bine să ţină o evidenţă a situaţiilor care îi provoacă stres (data și ce anume făcea în acel moment), dar și a valorilor glicemiei din preajma momentelor cu pricina. Astfel, dacă observă că, de pildă, în fiecare dimineaţă de luni are valorile glicemice mai mari din cauza stresului, va putea lua măsuri ca să elimine stresul și să-și controleze glicemia.