Anxietatea, de la normal la patologic
Palpitaţii, gură uscată, neliniște teribilă, senzaţie de nod în gât. Sunt doar câteva dintre numeroasele simptome ale anxietăţii.
Anxietatea este un fenomen normal, pe care îl trăim cu toţii într-o zi, de pildă înaintea unui examen, în cazul unei probleme de sănătate sau al unui accident. Dar dacă această emoţie neplăcută, dar nu întotdeauna „rea“pentru noi este bine tolerată de unii, ea devine patologică și nocivă pentru alţii. Când este anxietatea normală și când devine o problemă?
Anxietatea poate fi normală și chiar benefică
Viaţa ne oferă nenumărate experienţe, bune sau rele, care ne pot genera o stare de anxietate normală, cum ar fi prima întâlnire, examene la școală, nașterea copilului, divorţul, îngrijorarea pentru sănătatea părintelui, schimbarea locului de muncă și multe altele. Disconfortul emoţional pe care îl resimţim în asemenea situaţii este normal și chiar benefic. Neliniștea dinaintea unui examen, de pildă, ne îndeamnă să studiem mai mult ca să fim cât de bine pregătiţi posibil. Grija faţă de copii ne face să fim vigilenţi, ca să-i ferim de pericole. Astfel, anxietatea este considerată normală atunci când este bine tolerată și controlată, când nu produce suferinţă excesivă
și nu perturbă viaţa cotidiană. Episoadele de anxietate normală sunt rare, trec repede și nu sunt foarte intense. Când e patologică
Când spui anxietate patologică, spui îngrijorare permanentă. Sigur că pe mânerele ușilor există microbi, dar să te temi de fiecare dată când atingi o clanţă că poate de data asta ai contractat un germen mortal este exagerat. Nu e normal să-ţi faci mereu griji, să-ţi fie tot timpul teamă că ceva rău se va întâmpla – dacă așa simţi, probabil suferi de anxietate patologică, care, pe lângă faptul că îţi provoacă multă suferinţă, îţi afectează și viaţa personală, familială, profesională. Prea multă anxietate poate duce la tulburări serioase: anxietate generalizată, fobii, tulburări obsesiv-compulsive, atacuri de
panică, sindromul de stres posttraumatic. Se estimează că 3-5% din populaţie suferă la un moment dat de o asemenea tulburare.
Cum se manifestă
Anxietatea este o experienţă foarte subiectivă. Simptomele, ca și intensitatea lor, pot diferi mult de la o persoană la alta. Pentru sutele de milioane de oameni din întreaga lume care suferă de anxietate clinică, simptomele pot varia de la o neliniște permanentă și o senzaţie de încordare în tot corpul la un „paralizant“atac de panică. Specialiștii împart simptomele anxietăţii generalizate în patru categorii:
✹ Emoţionale: frică, iritabilitate, îngrijorare, nervozitate, neliniște, panică, gânduri negre etc.
✹ Comportamentale: agitaţie, atitudine crispată, evitarea situaţiilor sau locurilor care produc anxietate
(de exemplu, evitarea unui anume magazin sau a liftului).
✹ Fizice: bătăi de inimă accelerate, palpitaţii, transpiraţii excesive, mâini reci, tremurături, dureri de stomac, diaree, greaţă, vărsături, vertij, valuri de căldură sau, dimpotrivă, frisoane, senzaţie de sufocare sau de nod în gât, dificultăţi de respiraţie, durere sau disconfort în piept, „fluturi“în stomac, furnicături, amorţeli, tulburări de somn.
✹ Cognitive: dificultăţi de concentrare sau de memorie, teamă că se instalează nebunia sau că se produce o criză cardiacă. De reţinut că nu e obligatoriu să fie prezente toate simptomele în același timp - o persoană anxioasă poate resimţi doar câteva dintre aceste semne de anxietate.