La gi­ne­co­log in­di­fe­rent de vârstă

Dr. Sil­viu Iștoc, șef de sec­ţie ob­ste­tri­că­gi­ne­co­lo­gie Me­di­co­ver Hos­pi­tal (www.dris­toc.ro) ne-a răs­puns la între­bări și ne-a ofe­rit sfa­turi cu pri­vi­re la să­nă­ta­tea in­ti­mă, din ado­les­cen­ţă până du­pă in­sta­la­rea me­no­pau­zei.

Sanatatea de Azi - - SUMAR -

Când tre­bu­ie să ai­bă loc pri­mul con­trol gi­ne­co­lo­gic din via­ţa unei ti­ne­re și ce cu­prin­de el?

Pri­ma vi­zi­tă la gi­ne­co­log ar tre­bui să ai­bă loc înain­te de înce­pe­rea vi­e­ţii se­xua­le, asta da­că nu exis­tă și alte pro­ble­me ca­re să o adu­că mai re­pe­de la ca­bi­net. În ca­drul aces­tei vi­zi­te, va avea loc de fapt o dis­cu­ţie cu pri­vi­re la anu­mi­te as­pec­te ale să­nă­tă­ţii ge­ni­ta­le, pre­veni­rea bo­li­lor cu tran­smi­te­re se­xua­lă și se va încer­ca gă­si­rea me­to­de­lor con­tra­cep­ti­ve ide­a­le pa­ci­en­tei în cau­ză. Iar pri­mul con­trol gi­ne­co­lo­gic din via­ţa unei fe­mei ar tre­bui să se întâmple ime­diat du­pă înce­pe­rea vi­e­ţii se­xua­le și să in­clu­dă exa­me­nul se­cre­ţi­ei și un exa­men Pa­pa­ni­co­lau.

Ci­clul ne­re­gu­lat, abun­dent sau du­re­ros până la ce vârstă poa­te fi con­si­de­rat nor­mal și când ar tre­bui să ne îngri­jo­re­ze?

În pri­mii doi ani de la pri­ma men­strua­ţie, ci­clul va fi ne­re­gu­lat, fi­ind ne­voie de ce­va timp până la sta­bi­li­rea unui ritm men­strual. Men­strua­ţia ne­re­gu­la­tă, abun­den­tă sau du­re­roa­să nu es­te con­si­de­ra­tă nor­ma­lă și aces­te lu­cruri ar tre­bui ve­ri­fi­ca­te ime­diat ce dis­con­for­tul a fost con­sta­tat. Men­strua­ţia în ex­ces poa­te as­cun­de gra­ve pro­ble­me de să­nă­ta­te, iar vi­zi­ta la me­di­cul gi­ne­co­log și tra­ta­men­tul ur­gent sunt ne­ce­sa­re da­că ace­as­ta du­re­a­ză mai mult de o săp­tă­mână și es­te înso­ţi­tă de du­reri con­stan­te în ab­do­me­nul in­fe­ri­or și de eli­mi­na­re de che­a­guri mari de sânge. Me­no­ra­gia, cu­nos­cu­tă și ca o men­strua­ţie abun­den­tă, es­te des­cri­să ca o he­mo­ra­gie gra­vă și pre­lun­gi­tă în tim­pul ci­clu­lui men­strual, ca­re poa­te să între­ru­pă ac­ti­vi­ta­tea nor­ma­lă a unei fe­mei și le afec­te­a­ză, la ni­vel glo­bal, pe mai mult de 20% din­tre ele.

Exis­tă încă la noi o te­a­mă sau je­nă de a adu­ce în dis­cu­ţie, în cu­plu, fo­lo­si­rea pre­zer­va­ti­vu­lui, mai ales la ti­neri. Cât de frec­ven­te sunt bo­li­le cu tran­smi­te­re se­xua­lă și ca­re sunt ce­le mai co­mu­ne?

Deși pot fi gă­si­te nu­me­roa­se in­for­ma­ţii pe in­ter­net sau în alte sur­se ac­ce­si­bi­le, mul­te per­soa­ne con­ti­nuă să ig­no­re acest su­bi­ect, iar nu­mă­rul ca­zu­ri­lor de in­fec­ta­re es­te din ce în ce mai ma­re. Con­tac­tul se­xual si­gur înse­am­nă mai mult de­cât fo­lo­si­rea unor pre­zer­va­ti­ve, cu toa­te aces­tea, su­bi­ec­tul pro­tec­ţi­ei re­pre­zin­tă un punct ma­jor ca­re tre­bu­ie abor­dat înain­te de ori­ce dis­cu­ţie re­fe­ri­toa­re la bo­li­le cu tran­smi­te­re se­xua­lă (BTS).

La ni­vel mon­dial, cea mai co­mu­nă afec­ţi­u­ne cu tran­smi­te­re se­xua­lă es­te in­fec­ţia vi­ra­lă cu HPV,

vi­no­va­tă și de can­ce­rul de col ute­rin, și apa­re în ge­ne­ral în rândul ti­ne­ri­lor. Une­le BTS sunt mai frec­ven­te la băr­ba­ţi (go­no­re­ea, her­pe­sul ge­ni­tal), în timp ce alte­le apar mai des în rândul fe­mei­lor (Chla­my­dia, tri­co­mo­nia­za, HPV). Simp­to­me pre­cum mâncă­ri­me, sen­za­ţii de ar­su­ră și le­zi­uni vi­zi­bi­le pot anun­ţa in­fec­ta­rea cu o boa­lă cu tran­smi­te­re se­xua­lă. Însă exis­tă anu­mi­te vi­ru­suri și in­fec­ţii ca­re sunt mult mai dis­cre­te și si­len­ţi­oa­se, lip­si­te de simp­to­me, cum ar fi HPV, si­fi­lis și HIV, ca­re ar pu­tea să nu se ma­ni­fes­te în mod alar­mant, dar cu si­gu­ran­ţă vor pro­vo­ca o se­rie de pro­ble­me de să­nă­ta­te. Așa­dar, doar pen­tru că nu pre­zin­ţi ni­ci­un simp­tom într-un anu­mit mo­ment, nu înse­am­nă că nu tre­bu­ie să îţi faci tes­te­le pe­ri­o­dic și, mai ales, să te pro­te­je­zi.

De ce TRE­BU­IE să mer­gem la gi­ne­co­log o da­tă pe an, chiar da­că ne sim­ţim per­fect? În afa­ră de bo­li­le cu tran­smi­te­re se­xua­lă, ca­re sunt afec­ţi­u­ni­le tă­cu­te, ca­re pot evo­lua fă­ră să cau­ze­ze simp­to­me?

O afec­ţi­u­ne tă­cu­tă ar pu­tea fi, de exem­plu, can­ce­rul de col ute­rin. Es­te im­por­tant ca, deși nu avem ni­cio pro­ble­mă, tes­tul Ba­beșPa­pa­ni­co­lau să fie fă­cut o da­tă pe an. Tes­tul iden­ti­fi­că de tim­pu­riu

ce­lu­le­le cu po­ten­ţial ma­lign din co­lul ute­rin, chiar înain­te ca ele să ajun­gă în acest sta­diu. Es­te o ana­li­ză ca­re poa­te sal­va vi­e­ţi - din pă­ca­te, can­ce­rul de col ute­rin es­te una din­tre pa­to­lo­gi­i­le des întâlni­te în ul­ti­ma vre­me. De ase­me­nea, cu aju­to­rul aces­tui test se evi­den­ţia­ză mo­di­fi­că­ri­le aso­cia­te cu di­ver­se in­fec­ţii, in­fla­ma­ţii sau atro­fie. Re­co­mand efec­tua­rea anua­lă a tes­tu­lui Ba­beș-Pa­pa­ni­co­lau și cât mai cu­rând du­pă înce­pe­rea vi­e­ţii se­xua­le. În ce­le do­uă zi­le pre­mer­gă­toa­re vi­zi­tei la gi­ne­co­log tre­bu­ie să evi­ta­ţi con­tac­tul se­xual, iri­ga­ţi­i­le va­gi­na­le, sper­mi­ci­de­le sau ovu­le­le, pen­tru ca re­zul­ta­te­le tes­tu­lui să fie con­clu­den­te.

Ba­beș-Pa­pa­ni­co­lau mai es­te ne­ce­sar pen­tru per­soa­ne­le ca­re s-au vac­ci­nat împo­tri­va HPV?

Da, es­te ne­ce­sar. În prin­ci­piu, da­că es­te ad­mi­nis­trat la fe­ti­ţe sau la fe­mei înain­te de a fi ex­pu­se vi­ru­su­lui (pre­fe­ra­bil înain­te de de­bu­tul vi­e­ţii se­xua­le), aces­ta de ce­le mai mul­te ori con­fe­ră imu­ni­ta­te pen­tru in­fec­ţi­i­le cu HPV ti­pu­ri­le 16 și 18, ca­re sunt ce­le mai agre­si­ve și răs­pun­ză­toa­re pen­tru apro­xi­ma­tiv 75% din­tre can­ce­re­le de col ute­rin (une­le ti­puri de vac­cin con­fe­ră pro­tec­ţie și pen­tru tul­pi­ni­le 6 și 11, răs­pun­ză­toa­re pen­tru ma­rea ma­jo­ri­ta­te de con­di­loa­me ge­ni­ta­le). Ce­ea ce tre­bu­ie re­ţi­nut es­te fap­tul că vac­ci­nul nu pro­te­je­a­ză însă fa­ţă de alte tul­pini cu risc înalt, de ace­ea chiar du­pă vac­ci­na­re

pa­ci­en­te­le tre­bu­ie să își fa­că exa­me­nul Pa­pa­ni­co­lau anual.

O altă afec­ţi­u­ne tă­cu­tă es­te fi­bro­mul ute­rin, ca­re crește în di­men­si­uni fă­ră să cau­ze­ze întot­de­au­na simp­to­me și poa­te du­ce la in­fer­ti­li­ta­te. Aţi reușit de-a lun­gul tim­pu­lui să sal­va­ţi mul­te pa­ci­en­te de acest diag­nos­tic, chiar însăr­ci­na­te fi­ind...

Tra­ta­te co­res­pun­ză­tor și din timp, un fi­brom ute­rin sau o tu­mo­ră nu înse­am­nă ca­te­go­ric in­fer­ti­li­ta­te. Fi­bro­mul de di­men­si­uni re­du­se poa­te fi ţi­nut sub con­trol cu aju­to­rul tra­ta­men­tu­lui me­di­ca­men­tos, pen­tru a se re­gla ci­clul men­strual, a se anu­la simp­to­me­le tu­mo­rii și a o împi­e­di­ca să cre­as­că, însă în ca­zul unei tu­mori de di­men­si­uni mari era până nu de mult ne­ce­sa­ră re­a­li­za­rea ope­ra­ţi­ei de his­te­rec­to­mie, ce pre­su­pu­nea ex­tir­pa­rea între­gu­lui uter. Ul­te­ri­or au apă­rut in­ter­ven­ţii ca­re reușe­au să scoa­tă fi­broa­me­le și să păs­tre­ze ute­rul. Ope­ra­ţia la­pa­ros­co­pi­că con­ser­va­toa­re fa­ce acum po­si­bi­lă ex­tir­pa­rea tu­mo­rii fă­ră a pu­ne în pe­ri­col ute­rul și fă­ră să ne­ce­si­te vreo ci­ca­tri­ce la ni­ve­lul ab­do­me­nu­lui, fi­ind ide­a­lă pen­tru fe­mei­le ca­re își do­resc să de­vi­nă ma­me.

Până la ce vârstă ar tre­bui să mer­gem la me­di­cul gi­ne­co­log (și ce ana­li­ze mai sunt ne­ce­sa­re, mai ales du­pă înce­ta­rea ci­clu­lui men­strual)?

Vi­zi­te­le la me­di­cul gi­ne­co­log nu ar tre­bui să se opre­as­că ni­ci­o­da­tă. Ce­le mai mul­te fe­mei ajung la menopauză la vârste cu­prin­se între 50 și 52 de ani, iar acest lu­cru va avea un im­pact enorm asu­pra unui va­gin nor­mal. Ni­ve­lu­ri­le es­tro­ge­ni­ce epu­i­za­te au ca re­zul­tat o mu­coa­să va­gi­na­lă mai sub­ţi­re, mai pu­ţin elas­ti­că și mai us­ca­tă, din cau­za pi­er­de­rii gră­si­mii și a co­la­ge­nu­lui. Acest lu­cru poa­te pro­vo­ca iri­ta­ţii în tim­pul ac­tu­lui se­xual. Pe mă­su­ră ce ni­ve­lu­ri­le de hor­moni scad, me­di­ul va­gi­nal nu mai fa­vo­ri­ze­a­ză dez­vol­ta­rea anu­mi­tor bac­te­rii să­nă­toa­se – acest lu­cru va mo­di­fi­ca ni­ve­lul pH-ului unui va­gin nor­mal, fă­cându-l mai acid. În ab­sen­ţa aces­tei bac­te­rii bu­ne, fe­mei­le sunt mai pre­dis­pu­se la in­fec­ţii pre­cum in­fec­ţi­i­le trac­tu­lui uri­nar și va­gi­no­za bac­te­ria­nă, pre­cum și in­fec­ţi­i­le cu tran­smi­te­re se­xua­lă.

Așa­dar, vi­zi­te­le la gi­ne­co­log sunt în con­ti­nua­re ex­trem de im­por­tan­te.

Con­troa­le­le gi­ne­co­lo­gi­ce sunt ne­ce­sa­re toa­tă via­ţa.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.