Că­ti­na fa­ce mi­nuni pen­tru fi­cat

Ori­gi­na­ră din Mun­ţii Altai (gra­ni­ţa din­tre Mon­go­lia și Ru­sia), că­ti­na es­te una din­tre ce­le mai re­zis­ten­te plan­te și are ca­li­ta­tea de a fi la apo­geul prin­ci­pi­i­lor acti­ve toam­na târziu și iar­na.

Sanatatea de Azi - - SUMAR -

Era fo­lo­si­tă, ase­me­nea mul­tor alte plan­te me­di­ci­na­le, încă din Anti­chi­ta­te. E ade­vă­rat, mai mult la tra­ta­rea cai­lor împo­tri­va vi­er­mi­lor in­tes­ti­na­li – așa o re­co­man­da Di­os­co­ri­de, de un­de și nu­me­le ști­in­ţi­fic al ar­bus­tu­lui cu ţe­pi și bo­bi­ţe viu co­lo­ra­te în por­to­co­liu: Hip­pop­hae rham­noi­des. În me­di­ci­na po­pu­la­ră ro­mâneas­că, ace­as­tă plan­tă es­te con­si­de­ra­tă un ade­vă­rat pa­na­ceu. Pen­tru că, în pri­mul rând, are un bo­gat con­ţi­nut de vi­ta­mi­na C, de vi­ta­mi­ne din com­ple­xul B, dar și vi­ta­mi­na P, un pu­ter­nic an­ti­o­xi­dant, ca­re pu­ne în va­loa­re vi­ta­mi­na C. Mai con­ţi­ne mul­tă vi­ta­mi­na E (vi­ta­mi­na ti­ne­re­ţii), mi­ne­ra­le pre­cum cal­ciu, mag­ne­ziu, zinc, fi­er, mo­lib­den și chiar aur, mult be­ta­ca­ro­ten și to­ţi ami­noa­ci­zii esen­ţia­li.

Re­ge­ne­re­a­ză ce­lu­le­le și re­fa­ce or­ga­nis­mul

Da­to­ri­tă con­ţi­nu­tu­lui bo­gat de vi­ta­mi­ne din com­ple­xul B, că­ti­na es­te re­co­man­da­tă în mai

toa­te afec­ţi­u­ni­le he­pa­to­bi­lia­re. În plus, efec­tul ener­gi­zant aju­tă în re­fa­ce­rea du­pă o boa­lă grea pre­cum he­pa­ti­ta. În he­pa­ti­ta acu­tă, he­pa­ti­ta cro­ni­că, ba chiar și în ci­ro­za în fa­ze in­ci­pi­en­te, se re­co­man­dă o ju­mă­ta­te de pa­har de suc proas­păt, în com­bi­na­ţie cu o ca­nă de de­coct de ra­muri (3-4 lin­guri de ra­muri us­ca­te și mă­run­ţi­te la 1 l de apă se fi­erb 15 mi­nu­te, se stre­coa­ră). Cu­ra re­ge­ne­re­a­ză ce­lu­le­le fi­ca­tu­lui da­că se be­au do­uă pa­ha­re zil­nic, timp de do­uă luni.

Anti­dia­be­tic și an­ti­de­pre­siv

Fruc­te­le de că­ti­nă sunt re­co­man­da­te în tra­ta­men­te­le an­ti­o­be­zi­ta­te, dia­be­ti­ci­lor, dar și în cu­re­le de slă­bi­re. Re­gle­a­ză gli­ce­mia și aju­tă me­ta­bo­lis­mul. Se bea di­mi­nea­ţa un pa­har de suc de că­ti­nă, ală­turi de un mic-de­jun să­nă­tos (brânză de vaci, ou fi­ert, pâi­ne pră­ji­tă). Si­ro­pul de că­ti­nă, pe de altă par­te, se re­co­man­dă în de­pre­sie și an­xi­e­ta­te. Iar în ane­mie și obo­se­a­lă cro­ni­că, e bun vi­nul to­nic. Aces­ta se pre­pa­ră în fe­lul ur­mă­tor: pes­te 200 g fruc­te us­ca­te torni 5 l apă fiar­tă și ră­ci­tă, 1,5 kg za­hăr și un cub de droj­die de be­re. Lași la fer­men­tat 15-20 de zi­le, cu tub de fer­men­ta­ţie, agi­tând va­sul din când în când. De­can­te­zi, apoi tra­gi la sti­cle. Se bea un pă­hă­rel înain­te de prânz.

SI­ROP DE CĂ­TI­NĂ: PUI BOA­BE DE CĂ­TI­NĂ, BI­NE CURĂŢATE ŞI ZDRO­BI­TE, ÎNTR-UN RE­CI­PI­ENT DIN STI­CLĂ, APOI TORNI, CÂT SĂ ACO­PE­RE BOA­BE­LE, MI­E­RE NA­TU­RA­LĂ; LAŞI LA FRIGIDER, AMES­TE­CÂND ÎN FI­E­CA­RE ZI, TIMP DE O SĂP­TĂ­MÂNĂ.

An­ti­bi­o­tic na­tu­ral

Es­te ști­ut că o cu­ră cu si­rop de că­ti­nă crește con­si­de­ra­bil pu­te­rea de apă­ra­re a or­ga­nis­mu­lui împo­tri­va in­fec­ţi­i­lor de ori­ce fel. Mă­rește re­zis­ten­ţa la fe­bră, gră­bește vin­de­ca­rea, are efect an­ti­bi­o­tic. In­fec­ţi­i­le vi­ra­le se pot tra­ta și ele cu câte 3 lin­guri de suc, de 4 ori pe zi, până la vin­de­ca­rea com­ple­tă.

Adju­vant în tra­ta­men­te­le alo­pa­ti­ce

Mul­te din­tre tra­ta­men­te­le pe ba­ză de plan­te scad sau anu­le­a­ză efec­tul me­di­ca­men­te­lor alo­pa­ti­ce. Că­ti­na are efect exact pe dos: gră­bește ac­ţi­u­nea tra­ta­men­tu­lui alo­pa­tic. Cu alte cu­vin­te, pre­pa­ra­te­le din că­ti­nă ac­ţi­o­nea­ză ca un ca­ta­li­za­tor pen­tru me­di­ca­men­te. Plan­ta are însă și con­train­di­ca­ţii. Sub­stan­ţe­le con­ţi­nu­te de că­ti­nă ac­ce­le­re­a­ză pe­ris­tal­tis­mul in­tes­ti­nal, de ace­ea nu es­te re­co­man­da­tă bol­na­vi­lor de co­le­cis­ti­tă acu­tă, pan­cre­a­ti­tă sau dia­ree cro­ni­că. Mai mult, din cau­za con­ţi­nu­tu­lui de hor­moni ve­ge­ta­li, poa­te pro­vo­ca, în ca­zul unei su­pra­do­zări, pros­ta­ti­tă ade­no­ma­toa­să la băr­ba­ţi sau mas­to­pa­tie la fe­mei. Nici cei cu ten­si­u­ne ar­te­ria­lă os­ci­lan­tă

n-ar tre­bui să fo­lo­se­as­că plan­ta, pen­tru că es­te mai ex­ci­tan­tă chiar și de­cât ca­fe­aua na­tu­ra­lă.

Fă­ră ci­ca­trici

Se fo­lo­sesc ca­ta­plas­me cu ulei de că­ti­nă ca­re se apli­că, de do­uă ori pe zi, pe ră­ni­le greu vin­de­ca­bi­le sau arsuri mai pu­ter­ni­ce. Efec­te­le pu­ter­nic ci­ca­tri­zant și an­ti­bi­o­tic se vor ve­dea ime­diat. Ulei­ul de că­ti­nă se pre­pa­ră din­tr-un pa­har cu fruc­te proas­pe­te, bi­ne spă­la­te și mă­run­ţi­te, la ca­re adau­gi un pa­har cu ulei de măs­li­ne. Lași timp de trei săp­tă­mâni la tem­pe­ra­tu­ra ca­me­rei,

PRE­PA­RA­TE­LE DIN CĂ­TI­NĂ SUNT PU­TER­NIC CICATRIZANTE, ENER­GI­ZAN­TE, AU EFECT IMUNOMODULATOR, CE­EA CE LE RE­CO­MAN­DĂ CA ADJU­VANT ÎN TRA­TA­MEN­TUL CAN­CE­RU­LUI. PRO­BA­BIL DE ACE­EA ES­TE SUPRANUMITĂ ELIXIRUL ZEILOR.

agi­tându-l când și când. Stre­cori, pa­se­zi boa­be­le su­pli­men­tar, apoi adau­gi din nou în ulei. Mai lași do­uă zi­le la loc fe­rit și căl­du­ros. Torni apoi ușor, să nu se tul­bu­re, par­tea de dea­su­pra (ulei­ul cu­rat) în sti­cle ce vor fi închi­se er­me­tic. Ulei­ul es­te mi­nu­nat și pen­tru între­ţi­ne­rea te­nu­lui. Ames­teci o cre­mă an­ti­rid cu pu­ţin ulei de că­ti­nă și te dai înain­te de cul­ca­re. Te vei tre­zi mai tână­ră!

Cu­ra cu boa­be pen­tru imu­ni­za­re

La sfârșit, dar nu cel din ur­mă, sis­te­mul imu­ni­tar es­te pu­ter­nic întă­rit de cu­re­le cu boa­be de că­ti­nă. Cu­ra con­stă în mes­te­ca­rea și înghi­ţi­rea di­mi­nea­ţa, pe sto­ma­cul gol, a unui nu­măr de boa­be ca­re crește pro­gre­siv. De la un bob la 30, apoi do­za sca­de, în ace­lași ritm, ajun­gând din nou la 1 bob. Im­por­tant es­te ca boa­be­le să fie mes­te­ca­te foar­te, foar­te bi­ne, in­clu­siv se­min­ţe­le.

că­ti­nă Fruc­tul de mai do­uă ori con­ţi­ne deC de­cât vi­ta­mi­na mul­tă mai mul­tă și de 10 ori mă­ceșul Con­ţi­ne, ci­tri­ce­le. de­cât mai mult ase­me­nea, de de­cât be­ta­ca­ro­ten mor­co­vul.

O altă re­ţe­tă pen­tru răni in­fec­ta­te es­te ur­mă­toa­rea: fi­er­bi o mână de ra­muri, tăia­te mă­runt, în 500 ml oţet de me­re, la foc mic, timp de 10 mi­nu­te, lași să se ră­ce­as­că, apoi stre­cori. Ce ră­mâne du­pă fil­tra­re se ar­de până de­vi­ne ce­nușă și se ames­te­că cu pre­pa­ra­tul stre­cu­rat, astfel încât să se ob­ţi­nă o pas­tă. Aces­ta es­te un ex­ce­lent de­zin­fec­tant și ci­ca­tri­zant. Se apli­că di­rect pe lo­cul afec­tat.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.