7 lămuriri despre endoscopie
Medicina pune la îndemâna specialiștilor o sumedenie de modalităţi de a investiga starea de sănătate a unui pacient. Endoscopia este una dintre ele, de mare ajutor pentru diagnosticarea bolilor gastrointestinale.
Sistemul digestiv este o uzină serioasă care cuprinde organe vitale și câţiva metri de intestin prin care
circulă bolul alimentar, nutrimente sau reziduuri, până când sunt eliminate din organism. Bolile care îl pot afecta sunt numeroa-
se, de la o banală indigestie, până la gastrită sau cancer. Din fericire, în momentul de faţă, medicina le permite doctorilor să descopere mult mai ușor despre ce este vorba atunci când ceva nu funcţionează cum trebuie. Endoscopia, ecografia, colonoscopia sau examenul RMN sunt metode moderne de investigaţie și diagnostic. Fiecare cu specificul și aplicabilitatea proprie.
Ce este endoscopia
Această procedură care nu implică o intervenţie chirurgicală are scopul de a vizualiza tractul digestiv superior și de a da informaţii despre el. În timpul investigaţiei este folosit endoscopul, un tub flexibil la capătul căruia se găsește o cameră de luat vederi minusculă. Acesta este introdus prin cavitatea bucală și direcţionat prin esofag, către stomac. În această vreme va culege imagini pe care medicul le poate analiza pe un monitor. Endoscopul poate coborî până în partea de sus a intestinului subţire.
Când este recomandată investigaţia
Dacă un pacient reclamă dureri de stomac care nu cedează la tratamentul cu medicamente care reglează aciditatea, sau constată schimbări în frecvenţa și consistenţa scaunului, schimbări care nu sunt trecătoare, medicul gastroenterolog poate recomanda o endoscopie. Cu ajutorul acestei proceduri se poate determina prezenţa ulcerului stomacal, a gastritei, a unei inflamaţii sau chiar a anumitor tumori. De asemenea, cu ajutorul endoscopului se poate trata o hemoragie stomacală, deci el nu are doar rolul de a preleva informaţii, ci și de a aplica tratament local.
Este suportabilă?
Endoscopia nu e o procedură la fel de simplă ca ecografia. Cu toate acestea, nu este dureroasă, iar poziţia în care se va așeza persoana investigată (pe partea stângă, cu capul puţin înclinat
înainte), va face ca procedura să fie una mai ușor de tolerat. Pacientul trebuie să fie cooperant, să accepte și, mai ales, să suporte introducerea tubului flexibil de-a lungul tractului digestiv. În anumite situaţii, se poate recomanda administrarea unui sedativ, în funcţie de gradul de anxietate și disconfort resimţit de pacient.
„Există trei tipuri de sedare/ anestezie în cazul endoscopiei.
● anestezia locală folosind un spray cu xilină, care se pulverizează la nivelul cavităţii bucale (faringelui) cu rol de a diminua reflexul de vomă; ● anestezia intravenoasă, folosind un sedativ usor (Midazolam – Dormicum) cu rol anxiolitic, durată scurtă de acţiune și cu efect amnezic;
● anestezia profundă/generală efectuată doar de către medicul anestezist, care folosește aceeași medicaţie ca în timpul unei intervenţii chirurgicale (propofol, fentanyl)“, explică dr. Bosonea Paul, medic specialist gastroenterologie, Clinica de Diagnostic Gral.