CE SPUNE PULSUL

Pulsul ne spune de câte ori bate inima într-un minut și este unul dintre cei mai importanţi indicatori ai stării de sănătate.

Fiecare bătaie a inimii se produce în doi timpi: sistola (cordul se contractă și pompează sângele) și diastola (inima se relaxează, iar camerele ei se umplu cu sânge). La fiecare bătaie, sângele înaintează prin artere. Pulsul este acea zvâcnitură produsă de înaintarea sângelui în artere și ne spune de câte ori bate inima noastră într-un minut. Simţim pulsul în acele locuri de pe corp unde artera poate fi lipită de un os, de exemplu la gât, la încheietura mâinii, în spatele genunchiului. Rata pulsului, fiind de fapt expresia ritmului cardiac, poate fi măsurată și prin numărarea directă a bătăilor inimii.

Ce e normal

De ce e important să știm de câte ori bate inima noastră într-un minut? Pentru că în acest fel putem afla dacă suntem într-o bună formă fizică și dacă inima noastră nu este cumva suprasolicitată. Veritabilă pompă, inima se contractă de 60-100 de ori pe minut când suntem în stare de repaus și relaxaţi. Un puls mai mic de 60 (bradicardie) nu indică neapărat o problemă medicală. Un atlet sau o persoană mai activă poate avea un puls în repaus de doar 40-50 de bătăi pe minut, ca indiciu că inima e într-o formă mai bună și nu trebuie să muncească prea mult ca să menţină funcţiile organismului. În schimb, la persoanele care nu sunt active, un ritm cardiac mai mic de 60 poate ascunde o boală de inimă, precum disfuncţie de nod sinusal, miocardită etc.

Factori care tulbură ritmul cardiac

→ Temperatura și umiditatea

aerului. Când temperatura și umiditatea cresc, inima pompează un pic mai mult sânge, deci pulsul va crește, dar de obicei nu cu mai mult de 10 bătăi pe minut. → Poziţia corpului. Indiferent că stăm întinși, așezaţi pe scaun sau în picioare, în general pulsul este același. Uneori, însă, este posibil ca, dacă stăm în picioare pentru mai mult de 20 de secunde, pulsul să crească puţin, pentru ca în câteva minute să revină la valoarea iniţială.

→ Emoţiile. Stresul, anxietatea, emoţiile intense pot crește pulsul, uneori la peste 120 bătăi pe minut.

→ Unele medicamente și afecţiuni. De exemplu, hipertiroidia accelerează bătăile inimii, iar hipotiroidia scade pulsul. Pulsul poate crește și în caz de febră, anemie, boli cardiace etc. Și unele medicamente influenţează frecvenţa bătăilor inimii, cum ar fi betablocantele, care încetinesc pulsul.

→ Obiceiurile de viaţă. Fumatul, excesul de cafea, lipsa de activitate fizică suprasolicită inima, ducând la creșterea ratei pulsului.

IDEAL AR FI CA RITMUL NOSTRU CARDIAC ÎN STARE DE REPAUS SĂ NU DEPĂȘEASCĂ 70 DE BĂTĂI PE MINUT, SPUN SPECIALIȘTII - UN PULS PREA MARE POATE FI SEMNUL UNEI BOLI DE INIMĂ.