Recunoști un INFARCT?

O jenă sau o durere resimţită la nivelul pieptului nu este neapărat semn de infarct. Dar poate fi. Cum îţi dai seama dacă e ceva grav sau nu?

Nu vrem să ne gândim la el, dar realitatea este crudă: infarctul poate lovi pe oricine, oricând. De aceea e bine să știm cum se manifestă, dar și ce e de făcut dacă te confrunţi (tu sau cineva de lângă tine) cu această urgenţă medicală.

CE ESTE INFARCTUL

Inima își poate îndeplini sarcina cu succes doar dacă primește suficient oxigen și substanţe nutritive. Aprovizionarea cu sânge oxigenat este treaba celor două mari artere coronare. În 90% dintre situaţii atacul de cord se produce când un cheag de sânge blochează brusc una dintre arterele coronare, situaţie în care o parte a inimii va fi complet lipsită de sânge. Dacă în 30-40 de minute fluxul de sânge nu este readus la mușchiul inimii, ţesutul cardiac începe să moară încet, dar sigur. Mușchiul inimii continuă să moară timp de 6-8 ore, moment în care infarctul este de obicei complet. De aceea este important ca infarctul să fie tratat cât mai rapid după producerea lui, dar în maximum 6 ore.

CARE SUNT SIMPTOMELE

Chiar dacă semnele clasice ale infarctului sunt durerea în piept și dificultăţile de respiraţie, trebuie precizat că simptomele pot varia de la o persoană la alta. La unii oameni simptomele se instalează brusc și sunt violente, în timp ce la alţii infarctul este „tăcut“(mai ales la femei), cu simptome mai discrete, ce pot fi confundate cu alte afecţiuni. Cele mai comune simptome alte atacului de cord sunt:

→ Durere bruscă, violentă în piept, de obicei în spatele sternului, senzaţie de presiune toracică. Această durere nu cedează la repaus și de obicei durează mai mult de 10 minute;

→ La unele persoane, durerea este ușoară sau de intensitate medie, iar disconfortul resimţit în zona pieptului este suportabil. Un alt aspect important de reţinut: durerea poate apărea și dispărea la intervale de câteva ore sau chiar zile. În cazul persoanelor cu diabet, semnele care indică debutul infarctului de miocard fie lipsesc, fie sunt slabe;

→ Durerea din piept poate iradia în gât, maxilar, în unul sau ambele braţe, umeri sau spate. La unii oameni simptomele apar doar la braţ și gât, fără durere în piept;

→ Respiraţie dificilă, greoaie, întreruptă, senzaţie de lipsă de aer – în unele situaţii acesta este singurul simptom al infarctului;

→ Transpiraţii reci;

→ Bătăi rapide ale inimii;

→ Anxietate, stare de neliniște;

→ Greaţă, vărsături;

→ Tuse;

→ Ameţeală.

La femei, simptomele pot fi diferite faţă de cele observate la bărbaţi. Astfel, în momentul producerii infarctului, cele mai multe femei nu simt durere, ci acuză respiraţie dificilă, greţuri însoţite de vărsături, dureri de spate, tulburări de somn, anxietate.

AJUTOR RAPID

În cazul unui infarct, fiecare minut contează, deci trebuie acţionat rapid, pentru a limita cât de mult posibil moartea miocardului, care are loc pe durata a câteva ore. Cu cât ajutorul medical este primit mai repede (ideal ar fi în primele 30-40 de minute), cu atât cresc șansele de supravieţuire, dar și șansele ca inima să se refacă fără urmări.

❖ Primul pas - în special dacă simptomele persistă mai mult de 2 minute, sunt severe sau se înrăutăţesc - este solicitarea ambulanţei. Nu uita: dacă ai dureri în piept (tu sau altcineva), cheamă imediat medicul, chiar dacă crezi că e vorba de o indigestie sau te gândești că ești prea tânăr să suferi un infarct.

❖ Până la sosirea medicului, persoana va fi întinsă în poziţie semiculcată, de exemplu într-un fotoliu sau pe pat și i se vor desface hainele la gât și cureaua pentru a-i ușura respiraţia.

❖ Dacă deja i-a fost prescrisă de medic, bolnavul va lua cât mai repede nitroglicerina.

❖ Dacă acesta este conștient, respiră și are puls, i se va da să mestece încet o jumătate de aspirină (dacă nu are alergie la acest medicament), care ajută la dizolvarea cheagului.

❖ Medicii de la serviciul de urgenţă vor oferi indicaţii prin telefon pentru realizarea corectă a procedurilor de prim ajutor. „Până la venirea ambulanţei, îndemnaţi persoana să-și păstreze calmul, să inspire adânc, pentru a îmbunătăţi oxigenarea la nivelul inimii. În caz de pierdere a cunoștinţei, se impune începerea de urgenţă a măsurilor de resuscitare cardio-respiratorie, care implică respiraţie gură la gură și comprimare în zona pieptului“, recomandă dr. Carmen Gherghinescu, medic primar cardiologie, Sanador.