Cum oprești o sânge­ra­re

În ca­zul unei he­mo­ra­gii abun­den­te, fi­e­ca­re se­cun­dă ca­re tre­ce până la opri­rea aces­teia con­te­a­ză. Află ca­re sunt ges­tu­ri­le de prim aju­tor.

Sanatatea de Azi - - SPECIAL -

Mi­ci­le sânge­rări se opresc de obi­cei de la si­ne sau apă­sând ra­na cu o com­pre­să re­ce, pen­tru a fa­vo­ri­za va­so­con­stric­ţia. He­mo­ra­gi­i­le mari, însă, re­zul­ta­te în ur­ma sec­ţi­o­nă­rii unei ar­te­re sau vene, nu se opresc de la si­ne, ci tre­bu­ie opri­te ur­gent, ime­diat ce s-au pro­dus, pen­tru a sal­va via­ţa per­soa­nei.

He­mo­ra­gia ar­te­ria­lă es­te cea mai pe­ri­cu­loa­să

Sângele, de cu­loa­re roșu aprins, ţâșnește rit­mic și cu for­ţă, ast­fel că într-un timp scurt se pi­er­de o can­ti­ta­te ma­re de sânge, ce­ea ce du­ce la de­ces da­că nu se in­ter­vi­ne prompt. He­mo­ra­gia venoa­să nu e la fel de gra­vă pre­cum cea ar­te­ria­lă, întru­cât sângele venos cir­cu­lă cu o pre­si­u­ne mult mai mi­că de­cât pre­si­u­nea din ar­te­re. Sângele es­te roșu-închis, se scur­ge în can­ti­ta­te ma­re, dar fă­ră pre­si­u­ne, mai mult se pre­lin­ge din pla­gă.

Pri­mul aju­tor

Ime­diat va fi che­ma­tă am­bu­lan­ţa. Până la so­si­rea me­di­cu­lui, se va acor­da pri­mul aju­tor.

→ Vic­ti­ma va fi întin­să pe spa­te, cu ca­pul mai jos de­cât trun­chi­ul și ex­tre­mi­tă­ţi­le (sau se vor ri­di­ca pi­ci­oa­re­le), pen­tru a fa­vo­ri­za cir­cu­la­ţia sânge­lui la crei­er și va fi aco­pe­ri­tă cu o pă­tu­ră, hai­ne etc., pen­tru men­ţi­ne­rea căl­du­rii cor­pu­lui. → Se va apă­sa di­rect ra­na cu un ban­daj ste­ril sau o cârpă cu­ra­tă și se va ţi­ne apă­sat con­ti­nuu cel pu­ţin 20 de mi­nu­te, fă­ră să se ve­ri­fi­ce da­că s-a oprit sânge­ra­rea. Pre­si­u­nea poa­te fi men­ţi­nu­tă cu mâi­ni­le sau prin le­ga­rea ră­nii cu un ban­daj strâns și ban­dă ade­zi­vă (sau le­gat cu un cor­don). Da­că es­te po­si­bil, se ri­di­că mem­brul trau­ma­ti­zat (mâna sau pi­ci­o­rul), men­ţi­nându-se ra­na pre­sa­tă. Da­că sânge­ra­rea con­ti­nuă și es­te vi­zi­bi­lă prin ti­fon, aces­ta NU se va înde­păr­ta pe mo­tiv că e îmbi­bat cu sânge, ci se vor adău­ga pes­te el stra­turi noi de pan­sa­ment. În mod nor­mal, ri­di­ca­rea mem­bru­lui și pre­si­u­nea di­rec­tă vor opri o he­mo­ra­gie se­ve­ră.

→ Da­că sânge­ra­rea tot nu se oprește, se va apă­sa pe o ar­te­ră ma­re, ca­re fur­ni­ze­a­ză sânge în zo­na ră­nii, dea­su­pra lo­cu­lui de un­de ţâșnește sângele, într-un loc în ca­re ace­as­ta poa­te fi pre­sa­tă de un plan osos. La braţ, de pil­dă, punc­te­le de pre­si­u­ne sunt la închei­e­tu­ra ar­ti­cu­la­ţi­ei co­tu­lui și chiar sub axi­lă, la pi­ci­or se apa­să cu pum­nul ar­te­ra fe­mu­ra­lă (în zo­na in­ghi­na­lă). Pen­tru opri­rea unei he­mo­ra­gii mari la fa­ţă sau gât se apa­să ar­te­ra ca­ro­ti­dă. → Ga­ro­ul (un fu­lar, cor­don, cu­rea, cra­va­tă, șnur etc.) se fo­lo­sește în mod ex­cep­ţi­o­nal, nu­mai în he­mo­ra­gii ar­te­ria­le ma­si­ve, ca­re nu pot fi opri­te prin com­pre­sie. Ga­ro­ul se apli­că la ră­dă­ci­na mem­bre­lor și se no­te­a­ză pe un bi­le­ţel da­ta, ora și mi­nu­tul apli­că­rii. Ga­ro­ul poa­te fi men­ţi­nut ma­xi­mum 60-90 de mi­nu­te (risc de gan­gre­nă).

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.