Ce informaţii ascunde sângele

Analizele de sânge ne oferă indicii despre cum funcţionează corpul nostru și pot fi primele care ne atrag atenţia că ne confruntăm cu o problemă de sănătate, chiar și în lipsa vreunui simptom.

Sângele îndeplinește numeroase funcţii vitale.

✹ Prin intermediul reţelei de vase – artere, vene, capilare - transportă oxigenul și nutrienţii (glucoza, proteinele, acizii grași, vitaminele etc.) către toate celulele.

✹ Preia deșeurile de la celule și le duce către organele excretoare (rinichi, ficat, plămâni) pentru a fi eliminate.

✹ Globulele lui albe ne ajută să luptăm cu tot felul de agresori: virusuri, bacterii, ciuperci, paraziţi.

✹ Conţine moleculele și celulele necesare coagulării în caz de rănire, de exemplu.

✹ Circulaţia sângelui menţine constantă temperatura corpului.

Componentele sângelui

Sângele reprezintă aproximativ 8% din greutatea corpului (în jur de 5 litri la un adult) și este de 5 ori mai gros decât apa. Plasma reprezintă aproape 55-60% din sânge, diferenţa de 40-45% fiind compusă din alte elemente: ✹ Globulele roșii - numite și hematii sau eritrocite - conţin o substanţă foarte importantă, hemoglobina, o proteină care dă sângelui culoarea roșie și care transportă oxigenul către celule. Când nivelul din sânge al hemoglobinei scade, apare anemia.

✹ Globulele albe (leucocitele)

sunt celulele sistemului imunitar – ele sunt soldaţii care ne apără de infecţii, producând anticorpi. Cele mai cunoscute dintre globulele albe sunt limfocitele.

✹ Trombocitele (plachetele)

au rol în coagularea sangvină și acţionează prompt atunci când ne rănim și sângerăm.

Ce ne dezvăluie testele sangvine

Când mergem la medicul de familie pentru un control de rutină, acesta ne recomandă și analize de sânge, cel puţin o dată pe an, chiar dacă suntem sănătoși. E firesc: acei câţiva mililitri de sânge recoltaţi ne oferă acces la o sumedenie de informaţii despre corpul nostru, de la grupa de sânge și confirmarea unei sarcini, la cât de bine funcţionează inima, ficatul, rinichii etc. Analizele ne ajută să aflăm dacă suferim sau am putea suferi în viitor de o anumită boală.

→ Hemoleucograma, de exemplu, care măsoară numărul hematiilor, leucocitelor, trombocitelor și nivelul hemoglobinei, ne arată dacă există în corp o infecţie acută sau cronică, o anemie, alergie sau o problemă de coagulare a sângelui.

→ Probele hepatice (transaminazele, bilirubina etc.) permit evaluarea funcţiei ficatului și depistarea unor afecţiuni hepatice, valorile crescute ale colesterolului și trigliceridelor ne atrag atenţia că în viitor ne-am putea confrunta cu o boală cardiovasculară dacă nu luăm măsuri, iar enzimele cardiace arată dacă o persoană a avut un atac de cord.

→ Tot din niște simple analize de sânge putem afla dacă ne lipsesc anumite vitamine sau minerale (fier, calciu, magneziu).

Repertoriul analizelor, extrem de vast

Există teste care ajută la depistarea bolilor autoimune sau la monitorizarea răspunsului la anumite tratamente, altele evaluează funcţia de reproducere sau permit depistarea tulburărilor genetice în timpul sarcinii... Analizele de sânge ne arată nu doar dezechilibrele din organism ori faptul că un organ sau altul nu funcţionează corect, ci pot indica exact prezenţa anumitor afecţiuni, cum ar fi anemia, leucemia, o alergie, prediabetul și diabetul (prin măsurarea glicemiei și a hemoglobinei glicate), hepatitele (A, B, C), steatoza, ciroza hepatică, HIV, insuficienţa renală, pielonefrita, hipo- sau hipertiroidia, unele boli cu transmitere sexuală etc.